fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Viitorul turismului sună bine. Pe hârtie!

Share Button

La nivelul anului 2017, în România contribuția totală a sectorului de călătorii și turism la formarea PIB a fost de 41,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 5,3% din PIB-ul total. Contribuția directă însă este mult mai mică: 12,2 miliarde de lei (1,4% din PIB-ul total). Spre comparație, pe plan mondial industria turismului a însemnat 10,5% din Produsul Intern Brut la nivel global. Având în vedere pretențiile dintotdeauna ale României de a deveni o mare putere turistică regională, sectorul de turism țintește foarte sus, măcar spre a atinge media globală ca pondere în formarea PIB. Cum va face acest lucru e dificil de anticipat.

Noi plecăm cu analiza de față de la o realitate seacă a anului 2017 (date INS): număr structuri de primiri turistice – 8.453; capacitate de cazare – 353.835 de locuri; numărul de sosiri ale turiștilor –12.143.346 de persoane; înnoptări – 27.092.523; indice de utilizare a capacităților turistice – 30,9%! Ultima cifră ar putea spune totul despre performanța turismului de la noi. Numai că, din mai multe motive (economia gri, raportări incorecte, turismul de-o zi etc.), chiar nu ne încredem în totalitate în aceste date. Realitatea ar putea fi mai avantajoasă decât o exprimă cifrele. În fine, în ultimii ani, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru turism (mă rog, pentru dezvoltarea sectorului, în viziunea specialiștilor): a votat o lege specială pentru acest sector, a aprobat finanțarea multianuală a investițiilor publice (prin ceea ce se numește credit de angajament), a scris un Masterplan cu investițiile în turism, a redus TVA inclusiv pentru cazare la 5% (nu cred că ați văzut, ca o consecință, vreo ieftinire; dimpotrivă) și a acordat vouchere de vacanță pentru 1,2 milioane de bugetari, în valoare de 1.450 lei/persoană, adică un buget de 1,74 miliarde de lei infuzat în turism, spre a obține cât, în schimb?

Masterplanul investițiilor în turism

Astăzi vom discuta însă numai despre Masterplanul investițiilor în turism, asta ca să ne dăm seama oarecum de strategia Ministerului Turismului pentru dezvoltarea acestui sector. Potrivit legiuitorului, Masterplanul vizează dezvoltarea turismului de sănătate, a domeniului schiabil, a infrastructurii turistice de agrement, dezvoltarea litoralului Mării Negre, a Deltei Dunării, a infrastructurii de-a lungul Dunării și din zona montană înaltă. Avem, în acest document, o înșiruire de proiecte despre care nu știm în ce orizont de timp vor fi realizate. Cunoaștem, în schimb, că sunt derulate, în prezent, patru proiecte mari și late, ce beneficiază de finanțare națională și locală: stațiunea Borsec (Harghita), schi în Petroșani (Huneoara) și Câmpulung Moldovenesc (Suceava), agrement în stațiunea Voineasa (Vâlcea). Pentru viitor, Ministerul Turismului a planificat trei investiții de interes național: dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil în Munții Făgăraș; dezvoltarea echilibrată și integrată a zonei turistice din Delta Dunării (miniport/port de agrement, orașul Sulina – Tulcea) și dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement la Marea Neagră – amenajarea portului de agrement Diamant Port, în Constanța. Și tot pentru viitor sunt o mulțime de proiecte de importanță locală pe care ne vom strădui să le grupăm pe domenii de interes și despre care nimeni nu se spune dacă și când vor fi terminate:

  • turismul de sănătate (parc balnear, traseu de cură, centru balnear, bază kinetoterapie, punere în valoare a mofetelor, aquaparc/parc acvatic, baie tradițională, plajă, izvoare etc.): stațiunea Moneasa – Arad, Slănic Moldova și Târgu Ocna (Bacău), Băile Figa (Bistrița-Năsăud), Sărata Monteoru (Buzău), Techirghiol și Eforie (Constanța), Pucioasa (Dâmbovița), Băile Tușnad, Borsec (Harghita), Amara (Ialomița), Sovata (Mureș), Tășnad (Satu Mare), Bazna și Ocna Sibiului (Sibiu), Băile Olănești (Vâlcea);
  • domeniul schiabil (pârtii de schi, săniuș, instalație de transport pe cablu, iluminat nocturn, zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, trambulină, patinoar, parcuri tematice de iarnă etc.): Valea Sebeșului și Zlatna (Alba), Albeștii de Muscel (Argeș), Budureasa și Nucet-Vârtop (Bihor), Valea Sălăuței, Bistrița Bârgăului și Rodna (Bistrița-Năsăud), Poiana Brașov, Predeal, Lisa, Săcele, Zărnești și Drăguș (Brașov), Zăvoi, Turnu Ruieni și Semenic (Caraș-Severin), Băișoara (Cluj), Comandău și Covasna (Covasna), Moroieni (Dâmbovița), Baia de Fier-Păpușa (Gorj), Izvorul Mureșului, Borsec, pârtiile Șuhard și Mădăraș (Harghita), Șureanu și Straja (Hunedoara), Borșa și Cavnic (Maramureș), Sovata (Mureș), Bicaz și Durău (Neamț), Azuga, Bușteni, Sinaia, Măneciu (Prahova), Negrești-Oaș (Satu Mare), Avrig și Păltiniș (Sibiu), Șaru Dornei, Sucevița, Vatra Dornei (Suceava);
  • dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement (parcuri tematice, aquaparc, instalație sanie/ tobogan/carusel, patinoar, zonă de picnic/campare, camping, sat de vacanță, port de agrement/marină turistică/miniport turistic, amenajare în scop turistic a lacurilor pentru agrement): comuna Horea (Alba), Moneasa (Arad), Slănic Moldova și Târgu Ocna (Bacău), Sânmartin (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Râșnov (Brașov), Chinteni (Cluj), Băile Homorod (Harghita), Geoagiu (Hunedoara), Târgu Neamț (Neamț), Bazna (Sibiu), Gura Hunorului, Sucevița (Suceava), Buziaș (Timiș), Călimănești, Horezu și Voineasa (Vâlcea), Lepșa – Soveja (Vrancea);
  • dezvoltarea turistică echilibrată și integrată a zonei turistice din Delta Dunării și a litoralului Mării Negre: puncte salvamar și centre medicale pe litoral, extindere Delfinariu, miniporturi turistice – Ostrov, Capidava, Rasova, Ghindărești, portului de agrement Marina Nord și Eforie, amenajare lac Belona (Constanța);
  • dezvoltarea infrastructurii turistice de-a lungul Dunării (port de agrement/marină turistică/miniport turistic, centru/zonă de agreement și amenajare în scop turistic a lacurilor/plajelor de agrement): Oltenița și Brațul Borcea (Călărași);
  • dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă (refugiu montan/centru/bază/punct salvamont și infrastructură de acces): Șureanu și Munții Sebeșului (Alba), Vadu Crișului (Bihor), Rânca (Gorj), Vatra Dornei (Suceava).

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.