Nu mor caii când vor câinii…
Probabil că toată lumea a auzit de PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență. Sigur, mulți am aflat doar din presă pentru că foarte puțini oameni de afaceri beneficiază de el… Mai mult statul… Iar asta nu o spun eu, ci chiar oamenii de afaceri.
Mai mult decât atât, am citit recent un document în care Organizația Femeilor Antreprenor avertizează: PNRR-ul lasă IMM-urile în urmă. Iar, potrivit organizației amintite, căderea IMM-urilor ar echivala cu prăbușirea economică a României. Ups…
Se pare că avem o problemă. Mai ales în condițiile în care majoritatea banilor merg la companiile de stat. Deși PNRR-ul și Comisia Europeană se ghidează după principiul „nimeni nu trebuie lăsat în urmă“, chiar IMM-urile din România sunt lăsate în urmă, sursele de finanțare pentru mediul privat din PNRR fiind infime, susţine Organizația Femeilor Antreprenor.
Organizația Femeilor Antreprenor din OFA UGIR a participat la evenimentul despre stadiul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), organizat anual la București.
Aici, o reprezentantă din conducerea OFA UGIR a spus: „Deși PNRR-ul și Comisia Europeană se ghidează după principiul «nimeni nu trebuie lăsat în urmă», chiar IMM-urile din România sunt lăsate în urmă, sursele de finanțare pentru mediul privat din PNRR fiind infime în raport atât cu bugetul total al planului, cât și cu nevoile antreprenorilor. Mai mult, în cadrul REPowerEU (noul capitol din PNRR care are un buget suplimentar de 2 miliarde euro), nu există niciun euro dedicat IMM-urilor.
Aceasta în ciuda faptului că IMM-urile reprezintă 90% din totalul firmelor private din România și angajează peste 67% din totalul salariaților din țara noastră. În plus, toate apelurile de proiecte din PNRR dedicate mediului privat au suferit întârzieri majore în procesul de lansare, evaluare și contractare“. Vicepreședinta OFA UGIR a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul foarte dur pe care eficiența energetică extrem de scăzută a IMM-urilor din România îl va avea asupra economiei țării noastre:
„Foarte multe dintre IMM-urile din România care au activități de producție, fabricare, prelucrare, procesare (inclusiv alimentară) au echipamente vechi de cel puțin 10-15 ani, cu un nivel scăzut de productivitate și cu consumuri energetice foarte mari. Lipsa de eficiență în procesul de producție se traduce, în mod direct, în pierderi operaționale. Degeaba alocăm fonduri nerambursabile pentru independența energetică – prin producția de energie electrică din surse regenerabile pentru acoperirea consumului tehnologic – dacă IMM-urile în cauză consumă de 2 ori mai mult decât ar trebui. Abordarea ar trebui să pornească de la optimizarea consumurilor – de la realizarea de audituri energetice de proces industrial și implementarea măsurilor de scădere a consumurilor de energie, până la retehnologizare prin înlocuirea completă a echipamentelor de producție vechi și energofage cu unele noi, moderne, cu un consum energetic mic și cu impact scăzut asupra mediului“, a subliniat reprezentanta femeilor de afaceri.
Observațiile de mai sus par de bun-simț și sunt bine cunoscute de toată lumea. De aceea, merită pusă întrebarea: are cineva ceva cu întreprinderile mici și mijlocii din România? Iar, dacă ne gândim la ultimele măsuri imaginate de guvernanți, se pare că da… De ce nimeni nu este interesat de micul antreprenor român? De ce, uneori, este chiar sabotat? Ne pregătim de un proces de consolidare a statului? Se gândește cineva la recrearea „statului multilateral-dezvoltat“, cum ni se băga în cap pe vremea lui Nea Nicu? Semnele nu sunt prea bune… Oricum, ne așteaptă vremuri interesante. Un lucru e clar: Nu mor caii când vor câinii…
Bogdan PANȚURU