România şi TTIP: Veşti bune, veşti proaste?
Aşa cum deja i-am informat pe cititorii noştri, cu câteva zile înainte de Paşte, la Bucureşti a avut loc o dezbatere despre oportunităţile oferite de Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Masa rotundă a fost organizată sub auspiciile reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
Avem nevoie de o pregătire serioasă
Toţi participanţii la discuţii au fost de acord că, dacă înţelegerea dintre Uniunea Europeană şi SUA va fi încheiată, va reprezenta cel mai important tratat comercial din istoria omenirii. Doar că, după spusele lui Lucian Cernat, economist-şef al Directoratului pentru politici comerciale al Comisiei Europene, precum şi ale lui Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri, până atunci va mai trece destulă vreme. Multe puncte de vedere ale celor două părţi sunt încă total divergente. Aşa că deocamdată există un noian de speranţe, un munte de incertitudini şi doar puţine chestiuni limpezi.
Unul dintre lucrurile certe este că, aşa cum a subliniat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, „SUA este o piaţă formidabilă, cu 400 de milioane de clienţi potenţiali. Putem cuceri această piaţă numai dacă suntem bine pregătiţi în acest sens.“ Din acest punct de vedere sunt multe chestiuni care trebuie puse la punct. O parte dintre ele, prezentate în studiul realizat de Lucian Cernat în studiul pe care l-a făcut asupra principalelor bariere nontarifare de care se lovesc exportatorii români către SUA, pot fi rezolvate printr-un mai bun management. Însă altă categorie de piedici, a subliniat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, sunt generate de absenţa unor reglementări legale clare referitoare la investiţii.
În sfârşit, o problemă majoră în calea exportatorilor români, care nu poate fi rezolvată decât la nivel de guverne ale României şi SUA, ba chiar la un nivel superior, respectiv CE şi Guvernul american, este cea a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români. „Asta implică cheltuieli suplimentare de timp şi de bani, care conduc la pierderea de oportunităţi şi creşteri de preţuri“, a arătat Cristian Pârvan.
SUA şi UE privesc agricultura diferit
Am întrebat participanţii la dezbatere care consideră că va fi impactul TTIP asupra agriculturii româneşti. În acest context trebuie să precizăm că reglementările UE în domeniul securităţii alimentare, al soiurilor de plante cultivate şi privind utilizarea pesticidelor sunt mult diferite şi, în general, mult mai drastice decât cele din SUA. „Comisarul european pentru Comerţ a declarat deja că UE nu are nicio intenţie de a modifica legislaţia din acest domeniu, în scopul semnării TTIP. Declaraţia se referă inclusiv la normele de securitate alimentară. Referitor la organismele modificate genetic (OMG), acestea ar putea fi, eventual, analizate caz cu caz, aşa cum se face şi acum“, a arătat Lucian Cernat. „Încercăm să eliminăm barierele nontarifare. Deocamdată carnea de bovine, fructele şi legumele produse în România nu pot fi vândute în SUA din cauza procedurilor de certificare de acolo. Există produse care aşteaptă şi câte zece ani ca să fie autorizate pentru câte un singur stat al SUA. Din acest punct de vedere, UE oferă un avantaj enorm americanilor: autorizarea obţinută într-unul dintre state e variabilă în toată Uniunea“, a mai precizat domnia sa.
„La nivelul guvernelor din UE există hotărârea de a nu ceda sub nicio formă în ceea ce priveşte reglementările în domeniul organismelor transgenice sau modificate genetic. De altfel, mai ales fermierii germani se opun ferm oricăror modificări ale legislaţiei în domeniul agricol“, a adăugat Vlad Vasiliu. Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Economiei şi Comerţului consideră că încheierea TTIP ar putea deschide o piaţă suplimentară pentru produsele bio. „În orice caz, au rămas nediscutate numeroase probleme esenţiale. Printre ele se află şi regulile de origine, reglementarea indicaţiilor geografice, standardele de calitate și siguranţă pentru produse şi altele, la fel de importante“, a subliniat secretarul de stat.
În concluzie, aşa cum spunea Cristian Pârvan, „dacă nu se aprobă, atunci e clar: e ca acum. Dacă se aprobă, avem o problemă pentru care trebuie să ne pregătim!“
Alexandru GRIGORIEV
