Vânzarea terenurilor către străini. De la „vid“ legislativ, la dispoziţii contradictorii

Zona-Metropolitana_terenuriLegea privind vânzarea terenurilor către străini (persoane fizice) va fi adoptată la mijlocul lunii februarie, a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin, care promite un act normativ mult mai clar, aşa cum a cerut preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele Partidului România Mare, Gheorghe Funar, aruncă însă bomba: „Nu există vid legislativ, la 1 ianuarie a intrat în vigoare Legea nr. 312 adoptată în 2005, pe vremea guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, şi de care se pare că miniştrii şi parlamentarii au uitat.“

Ce promite Constantin

Marea noutate a Legii promise de Daniel Constantin este înființarea unei direcții de specialitate în minister care să analizeze tranzacțiile de valori mari, adică de peste 30 ha, astfel încât să existe un control guvernamental în piață. La această variantă s-a ajuns după ce în ianuarie preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament actul normativ elaborat de Ministerul Agriculturii pe motiv că există mai multe nereguli. Obiecțiile președintelui erau legate de faptul că reglementarea nu este clară, nu oferă criteriile prin care persoanele care achiziționează terenuri pot face dovada calităţii de agricultor, dar și referitor la rolul ADS în vânzarea de terenuri sau că dreptul de preemţiune este mai important decât dovada calităţii de agricultor. „Celelalte suprafeţe până la 30 de hectare vor fi vizate de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, în speţă direcţiile agricole sau, dacă va fi cazul, şi alte structuri. Cred că este o clarificare care răspunde solicitării, pe care a făcut-o preşedintele, de a nu avea şi jucător şi arbitru pe piaţa funciară în rolul unei singure agenţii“, a afirmat ministrul.

O altă noutate este și faptul că vânzătorul, care are o ofertă concretă de vânzare a terenului, trebuie să meargă doar la primărie, care afişează la avizierul instituţiei oferta de vânzare pe care o are vânzătorul respectiv, urmând ca tot ea să o trimită direcţiei din cadrul Ministerului Agriculturii sau direcţiilor deconcentrate. „Prin instituirea şi extinderea dreptului de preemţiune, în primul rând către arendaş, în al doilea rând către vecini şi în al treilea rând către stat putem să răspundem, în primul rând, interesului naţional şi, în al doilea rând, interesului local, pe care îl au cetăţenii din comunităţile locale. Ne asigurăm în felul acesta că, în condiţii egale de preţ, cetăţenii români, cetăţenii din comunităţi, cei care lucrează în agricultură au un drept de preemţiune şi pot să şi-l exercite“, a precizat Constantin.

Funar aruncă bomba: „Nu există vid legislativ“

Gheorghe Funar, președintele Partidului România Mare, aruncă bomba: în România nu există vid legislativ începând cu data de 1 ianuarie 2014, cum au anunțat politicienii, piața funciară fiind reglementată de Legea nr. 312 din 2005 intrată în vigoare în acest an. „Legea nr. 312/2005 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, iar Guvernul şi Parlamentul nu ştiu de existenţa ei! Guvernul Ponta II, Consiliul Legislativ și Parlamentul României nu au știut sau au uitat că a fost adoptată și este în vigoare Legea nr. 312/2005. Cineva i-a ridiculizat și le-a spus că de la 1 ianuarie 2014 este vid legislativ în România în ceea ce privește vânzarea-cumpărarea terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi“, se arată într-o scrisoare deschisă a lui Funar.

Acesta menţionează faptul că, în baza Tratatului de la Lisabona (intrat în vigoare la 1 decembrie 2009), trebuie respectată condiţia de reciprocitate în ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole, forestiere şi pădurilor din România.

Funar spune că, după cele petrecute în plan legislativ în lunile noiembrie-decembrie 2013 şi ianuarie 2014, rezultă că miniştrii şi consilierii lor, parlamentarii şi Consiliul legislativ nu ştiu că Guvernul Tăriceanu I a elaborat, în prima jumătate a anului 2005, un proiect de Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. „La acest proiect de Lege s-a ajuns în urma negocierilor în genunchi ale Regimului Iliescu-Năstase ale prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană (art. 33, 44, 57, ş.a) şi ţinând seama de Constituţia României (art. 44, alin. 2)“, se arată în scrisoare.

Funar declară că delegaţia României a acceptat cea mai mică perioadă de tranziţie, de numai şapte ani de la data aderării, pentru menţinerea restricţiei de achiziţionare a terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către cetăţenii din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE). De asemenea, nu s-a negociat şi nu a fost inclusă în Tratatul de aderare o perioadă de prelungire a aplicării clauzelor referitoare la libera circulaţie a terenurilor agricole, le mai reproșează Funar celor care au făcut parte din delegația de negociere.

Mai multe acte de reglementare cu dispoziţii contradictorii

Avocata Nicuța Manea Câțu spune că, după apariţia Legii promise de Daniel Constantin, lucrurile se vor complica de-a dreptul. Şi aceasta pentru că vor exista în acelaşi timp mai multe acte normative cu dispoziţii contradictorii.

„Lucrurile stau astfel: astăzi există două acte de reglementare cu dispoziţii contradictorii. Primul este Constituţia României adoptată prin referendum în 2003 şi în care se spune că nu se poate vinde pământ românesc străinilor decât în condiţii de reciprocitate. Mai există un act de reglementare, nefericitul acord de reglementare a aderării României la UE, în care se precizează că, în termen de 7 ani de la data aderării, România trebuie să reglementeze prin legi speciale vânzarea terenurilor către străini. Avem un conflict de legi, probabil se va pune ulterior în discuţie la Curtea Constituţională care lege primează. Avem Constituţia Românei – care ne prote­jează ca cetăţean de această invazie a străinilor – şi mai există acordul cu UE, despre care foarte multe persoane spun că trebuie respectat“, a declarat avocata Nicuța Manea Câțu într-o emisiune pe teme de agricultură la B1Tv.

Aceasta spune că există şi un precedent „nefericit“ creat de Curtea Constituţională a Bulgariei. Parlamentul bulgar a adoptat în 2013 o lege prin care a prelungit interdicţia vizând achiziţia de terenuri de către străini cu şase ani până în 2020. Curtea Constituţională din Bulgaria a declarat însă neconstituţională această lege. „Fiind creat acest precedent, în mod evident şi Parlamentul României va trebui să adopte această lege specială şi probabil şi Curtea Constituţională se va exprima tot în sensul impus de U“, a mai declarat Câţu.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email