Se pregătește modificarea legii vânzării terenurilor agricole
Potrivit unui studiu realizat de Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, aproape 40% din terenurile agricole din România au ajuns în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine. Și asta în condițiile în care România este printre puținele țări membre UE care permit (din 2014) vânzarea terenurilor agricole către persoane fizice sau juridice străine. Dar, lucrurile sunt pe cale să se schimbe și asta pentru că există o propunere legislativă care prevede tocmai reducerea semnificativă a vânzării acestor terenuri către străini.
3 milioane ha, date deja
Vorbim de Propunerea Legislativă nr. L249/2016 „pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.“ În expunerea de motive inițiatorii legii atrag atenția că, în lipsa unor criterii bine definite privind sectorul agricol, liberalizarea vânzării terenurilor agricole pentru cetățenii europeni, în forma actuală, este un demers incomplet. Ei menționează că aceste prevederi din proiect au ca scop prevenirea oricărei activități de „eludare a legislației în vigoare și a intereselor cetățenilor români“. Totodată, parlamentarii spun că, prin proiectul propus, se asigură egalitatea de șanse între agricultorii români și cei europeni, precum și respectarea obligațiilor fiscale către statul român. Proiectul urmează să fie dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaților. Dacă lucrurile vor decurge normal, legea ar putea fi adoptată în toamna acestui an. Iar această propunere de modificare a legislației vine tocmai în contextul în care fermierii români s-au plâns că aproape 3 milioane de hectare de teren sunt deja în posesia străinilor.
Fermierul român, de izbeliște
„În timp ce am deschis piața terenurilor agricole pentru străini, am pierdut din vedere protejarea fermierului român, a agriculturii autohtone și a intereselor statului român“, recunosc deputații în motivarea pentru proiectul de modificare a Legii nr.17 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Astfel, potrivit proiectului de lege, străinii care ar dori să cumpere suprafețe agricole în România ar trebui să respecte următoarele condiții:
- Să folosească terenul pentru practicarea culturilor agricole în maximum 6 luni de la încheierea tranzacției și să păstrează destinația terenului;
- Să nu dețină datorii la fisc în nicio țară inclusiv în România;
- Să fie asociați în participațiune cu societăți, persoane fizice ori persoane juridice având capital autohton românesc, ponderea capitalului românesc în această asociere fiind de minimum 30%;
- Să prezinte drept principal obiect de activitate al persoanei ori societății în cauză domeniul agricol;
- Se obligă să mențină terenul în bune condiții de agromediu în vederea preîntâmpinării degradării pământului;
- Să prezinte garanții concrete în vederea protecției mediului, protecției muncii și a aplicării legii românești în rol de preîntâmpinare a dezastrelor naturale și a accidentelor de orice fel.
Și asta nu e tot…
Potrivit noului proiect de lege cetățenii, dar și companiile din UE ar putea cumpăra terenuri agricole în România, însă trebuie să mai respecte încă două condiții esențiale pentru a putea cumpăra terenuri în România. Astfel, proiectul mai prevede ca obligație pentru cetățenii altor state care doresc să cumpere terenuri agricole să angajeze cetățeni români, în proporție de 60% la nivel de management și 90% la nivel de forță de muncă, și să nu deruleze activități economico-financiare prin sistemul de companii off-shore. Mai mult, străinii se obligă, de asemenea, că vor ține terenul agricol în condiții de agromediu, pentru preîntâmpinarea degradării pământului și prezintă garanții în privința respectării regulilor de mediu, protecției muncii și a aplicării legislației românești. Din păcate, până acum în România nu există informații statistice oficiale despre terenurile agricole deținute de străini dar, conform datelor neoficiale, „aproximativ 10% din suprafața agricolă este acum în mâinile investitorilor din afara UE, iar 20-30% este controlată de investitori din UE“, după cum informează studiul „Transnational Institute“ din Amsterdam, care a fost prezentat recent și în Parlamentul European de la Bruxelles.
Ar exista și voință politică
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat recent că, într-adevăr, Legea nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole urmează a fi modificată. Oficialul a recunoscut că există presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea legii, după ce suprafețe foarte mari de terenuri agricole au devenit proprietatea unor companii străine. „Vom introduce filtre care să asigure că nu ajunge oricum și la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetățenie română. Este o presiune foarte mare din partea producătorilor români, care consideră că vânzarea a condus la înstrăinarea terenurilor și producătorii români nu mai au ce să lucreze“, a afirmat Irimescu. Potrivit acestuia, decizia a fost luată în urma unei discuții cu premierul Dacian Cioloș. La rândul său, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, a declarat recent: „Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia a făcut notificare, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poți cumpăra teren decât dacă ești cetățean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidență timp de 12 ani în țară. În Germania nu poți cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă plătești taxe acolo.“
Acaparare a terenurilor agricole în UE
Potrivit unui studiu comandat de Comisia Europeană și dat publicității anul trecut, „Acapararea de terenuri agricole și costurile de capital ridicate ale agriculturii UE duc la ieșirea de pe piață a micilor fermieri și la blocarea accesului tinerilor și viitorilor fermieri. Acapararea de terenuri duce la înlocuirea modelului european al agriculturii familiale cu mari întreprinderi agricole europene de tip corporatist, cu efecte negative asupra suveranității alimentare europene și a tradițiilor alimentare locale, posibil, pe termen lung, asupra securității alimentare europene. Tranzacțiile cu terenuri pe scară largă, prin pierderea controlului asupra acestora, privatizarea resurselor naturale și/sau pierderea acestora au contribuit, în mod activ, la deteriorarea continuă a vitalității socio-economice a sectorului rural“, se arată în studiu. Prețul terenurilor agricole românești a crescut de 25 de ori în perioada 2002-2012, cu un ritm de apreciere anuală de 40%, cel mai mare dintre 15 piețe din agricultura mondială, potrivit statisticilor europene. Totodată, prețul mediu al terenurilor agricole românești se situa anul trecut la 4.600 euro/hectar, apropiat față de cele din Franța și Brazilia.
Bogdan PANȚURU
„Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia … nu poți cumpăra teren decât dacă ești cetățean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidență timp de 12 ani în țară. În Germania nu poți cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă plătești taxe acolo.“
CINE şi DE CE a hotărât ca în România terenurile să fie vândute străinilor? Nu cumva aceeaşi care în 1990, 1992 şi 1996 câştigau alegerile prostind populaţia rurală cu lozinca „NU NE VINDEM ŢARA!”?! De ce nu a fost consultată populaţia prin REFERENDUM?! Ce şanse au românii să concureze cu străinii?