Modificările legislative impun reatestarea produselor tradiţionale

Consumatorii români vor putea deosebi produsele tradiţionale autentice de cele false, după ce autorităţile au schimbat legislaţia privind atestarea acestor produse. Mai mult decât atât, vor fi eliminaţi de pe piaţă producătorii care se foloseau de eticheta „produs tradiţional“ pentru a creşte preţul, cu toate că nu foloseau nici reţete vechi, nici ingrediente de calitate.

Suceava are aproape 100 de produse tradiţionale

În judeţul Suceava sunt aproape 100 de produse tradiţionale atestate. Conform ing. Beatrice Botuşan (foto), consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, 32 de produse tradiţionale sunt din sectorul lactate şi aparţin unui număr de 14 agenţi economici, 60 de produse tradiţionale sunt din sectorul carne şi sunt realizate la 11 agenţi economici, iar pentru băuturi alcoolice un agent economic are trei produse tradiţionale atestate.

Peste nouă luni, în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale – registru care va publica anual pe site-ul Ministerului Agriculturii produsele care respectă criteriile şi sunt recunoscute ca atare – o parte din aceste produse nu se vor mai regăsi, după ce pe 11 decembrie 2013 a intrat în vigoare un ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia consumatorului privind atestarea produselor tradiţionale.

Aşa cum am aflat de la Beatrice Botuşan, conform legislaţiei în vigoare, produsul tradiţional este produsul fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de obţinere sau prelucrare tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.

Faci dovada reţetei şi primeşti atestarea

Pentru a atesta un produs tradiţional trebuie depus un caiet de sarcini care va conţine următoarele elemente: numele produsului (trebuie să fie unic), descrierea caracteristicilor produsului tradiţional, descrierea caracteristicilor materiilor prime, descrierea caracteristicilor ingredientelor, descrierea metodei de producţie specific locală, descrierea elementelor specifice privind ambalarea, descrierea elementelor care definesc specificitatea produsului finit, fotografia şi descrierea desenului pe secţiune, cerinţele minime şi procedurile de verificare şi control al tradiţionalităţii produsului, capacitatea de producţie realizată.

„O noutate în noua legislaţie este limitarea cantităţii pe care o poate produce un producător de produse tradiţionale. Este raportată pentru un an şi nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg sau litri pe zi total produs atestat şi nu mai mult de 400 kg sau litri pe zi total produse tradiţionale atestate. Singura excepţie este pentru pâine şi produse de panificaţie tradiţionale, care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat.

Un alt element de noutate şi de garantare a atestării unui produs este obligativitatea prezentării de date şi înscrisuri, referinţe bibliografice legate de vechimea produsului, care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta şi din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie sau o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorului de produse tradiţionale“, ne-a declarat Beatrice Botuşan.

Reatestarea produselor existente

Cei care au deja pe piaţă un produs tradiţional trebuie să-şi refacă documentaţia până pe 11 septembrie 2014, pentru a se verifica dacă produsul mai corespunde noii legislaţii. Până la începutul lunii februarie, doar doi agenţi economici s-au interesat de reatestarea produselor, urmând să-şi evalueze posibilitatea continuării activităţii de fabricare a produselor tradiţionale.

„Vom organiza o întâlnire cu producătorii pe care îi avem în evidenţă cu astfel de produse, pentru a le aduce la cunoştinţă aspecte legate de noile condiţii impuse de lege pentru a avea pe piaţă un produs tradiţional, le vom spune toate amănuntele necesare pentru a-şi întocmi dosarul de atestare a produselor, vom vedea ce probleme noi pot apărea şi, dacă nu avem noi răspunsul, vom cere un punct de vedere Ministerului Agriculturii“, a precizat Beatrice Botuşan.

Asocierea pune în valoare produsele tradiţionale

De la Grigore Florea, administrator al SC Raitar din satul Saca Nouă, comuna Cornu Luncii, una dintre unităţile cu produse tradiţionale atestate, am aflat că produse tradiţionale au fost şi vor fi mereu. Astăzi se discută mai mult despre ele datorită invaziei pe piaţă a produselor alimentare de tip surogat, fabricate de marea industrie, produse cu design plăcut, dar cu conţinut mic în proteină animală. „Ele se produc cu dublu scop, unul este de a acoperi nevoile alimentare ca volum ţinând cont de creşterea populaţiei şi în al doilea rând pentru profit, un element esenţial în economia capitalistă“, ne-a spus Grigore Florea.

Acesta susţine că produsele tradiţionale pot fi realizate şi valorificate foarte bine când producătorii se asociază. El a dat ca exemplu Asociaţia „Produs în Bucovina“, care a permis producătorilor din judeţul Suceava să se organizeze sub o „umbrelă“ cu trimitere la o zonă geografică de prestigiu, le-a permis să se cunoască foarte bine şi să intre pe o piaţă unde ar fi fost greu să intre individual.

„«Produs în Bucovina» este un brand care s-a impus la început în conştiinţa consumatorilor din judeţ, apoi din ţară şi acum suntem cunoscuţi şi în afara ţării datorită perseverenţei tuturor membrilor asociaţiei care în fiecare an vin în întâmpinarea consumatorilor cu produse din ce în ce mai bune calitativ. Membrii Asociaţiei «Produs în Bucovina» s-au detaşat de la început de marea industrie prin faptul că au fabricat multe produse după reţete tradiţionale, reţete vechi, care conferă acestor produse calităţi deosebite în ceea ce priveşte gustul, suculenţa, dar care sunt mai scumpe, mai puţin accesibile consumatorilor şi care, din păcate pentru noi, producătorii, produc un profit modest“, a precizat Grigore Florea.

Produsele tradiţionale, împărţite în două categorii

Producătorul sucevean spune că atestatul pentru un produs tradiţional trebuie luat în baza unei legislaţii care în România nu a fost întotdeauna în pas cu piaţa şi cu capacităţile de producţie.

„Cei mai mulţi consumatori ştiu că produsele tradiţionale se produc din materie primă autohtonă, după o reţetă tradiţională şi printr-o metodă tradiţională. Ţinând cont că sunt căutate, s-au dezvoltat unităţi de procesare care au dus la un oarecare haos pe piaţa produselor tradiţionale, în sensul că produsele care s-au afirmat, s-au fabricat după reţete tradiţionale şi au fost atestate au fost fie copiate, fie furate, în acest fel crescând confuzia consumatorilor faţă de producători şi aceste produse, mai ales acolo unde nu s-a copiat şi calitatea materiei prime sau au fost folosiţi conservanţi, cu toate că nu trebuiau incluşi în respectivele produse.

Prin legislaţie, produsele tradiţionale trebuie clasificate în două categorii: produse tradiţionale fabricate după metode tradiţionale fără conservanţi, cu termen de garanţie de la 8 ore la maximum 7 zile, şi a doua categorie de produse tradiţionale, fabricate industrial, cu conservanţi, cu termen de garanţie 30, 60 sau 90 de zile. Categoria a doua este cea mai numeroasă pe piaţa românească, este cea mai vândută şi cea mai căutată. Prima categorie se referă la o minoritate de consumatori deoarece aceste produse devin greu accesibile pentru o parte a populaţiei din cauza preţului ridicat. Categoria a doua conţine produse valoroase din punct de vedere calitativ, au un preţ mai accesibil şi îşi păstrează în linii mari calităţile gustative şi calitative foarte apreciate de consumatori“, ne-a informat Grigore Florea.

Administratorul SC Raitar ne-a spus că firma sa are produse tradiţionale din ambele categorii. Din prima categorie fac parte 6 produse fără conservanţi şi o categorie de produse tradiţionale fabricate cu conservanţi în cantităţi mici, mai mare ca diversitate, foarte bine vândute pe piaţa internă, dar şi pe cea externă.

Chişca moldovenească cu hrişcă, cea mai veche reţetă de produs tradiţional

„Cea mai veche reţetă tradiţională din zona Bucovinei, culeasă de noi din zona Cornu Luncii – Băişeşti-Brăieşti este cea de chişcă moldovenească; are în compoziţie hrişcă, o cereală cultivată pe suprafeţe foarte mici în zona noastră, dar care este foarte apreciată având calităţi gustative deosebite, hrişca fiind un produs şi pentru unele afecţiuni cum ar fi diabetul zaharat sau pentru cei cu metabolismul mai încet.

Legislaţia impune obligativitatea ca pe etichetă să fie scris conţinutul de materii prime, de condimente, de aditivi şi conţinutul altor produse folosite. Un produs bun nu poţi să-l faci fără să-i prezinţi compoziţia, dar este foarte important ca şi cel care consumă produsul să citească eticheta.

Noi, ca producători sub umbrela «Produs în Bucovina», avem o obligaţie în plus faţă de alţi producători: să oferim pieţei produse de calitate. Până acum am reuşit să convingem mulţi consumatori că în Bucovina se mănâncă bine. Astăzi, din judeţul Suceava şi din societatea pe care o conduc pleacă produse tradiţionale spre Belgia, Anglia, Italia, Spania, Germania. Sunt foarte apreciate acolo atât de românii care locuiesc în aceste ţări, cât şi de populaţia locală, care a început să consume produse din zona noastră“, a precizat Grigore Florea.

Producătorii de produse tradiţionale din judeţul Suceava susţin că această industrie alimentară în care s-au investit bani mulţi trebuie ajutată să se dezvolte în continuare, să se capitalizeze în aşa fel încât să prospere şi această zonă. Un prim exemplu ar fi scăderea TVA la produsele din carne şi lapte, care ar duce la un preţ mai accesibil, la o creştere a consumului, beneficiile fiind în lanţ.

Silviu BUCULEI