fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Încet, dar sigur ne vindem țara străinilor

Share Button

porumb_nr6_2011Nici nu s-a uscat prea bine cerneala de pe articolul de lege care consfințește vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini că ne-am și trezit cu mai mult de 40% din terenurile agricole vândute… străinilor. Dacă tendința se menține este foarte probabil ca peste câțiva ani toate terenurile agricole să intre în posesia celor din afara granițelor.

Ei da, noi nu…

Problema care se pune este dacă, în aceeași măsură, și românii ar putea cumpăra terenuri agricole în străinătate, în special în țările din spațiul comunitar. Iar răspunsul este bineînțeles că nu. Și, chiar dacă cineva ar reuși, prețurile ar fi mai mult decât prohibitive. De altfel, încă din ianuarie 2015 Comitetul Economic și Social European (CESE) a atras atenția că „piața terenurilor agricole este reglementată foarte diferit în statele membre UE. În timp ce în unele țări există restricții, acestea lipsesc în alte state, ceea ce duce la apariția unor inegalități între statele membre“. De aceea, CESE a propus ca în toate statele membre UE să fie stabilită, prin lege, o limită superioară pentru achiziționarea de terenuri agricole, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. S-a făcut ceva în acest sens? Bineînțeles că nu… Revenind la problema terenurilor achiziționate de cetățenii străini în România, într-un studiu realizat de „Transnational Institute“ din Amsterdam, publicat de economica.net și prezentat în octombrie în Parlamentul European de la Bruxelles, se creionează exact situația în care ne aflăm. „În România nu există informații statistice ofi­ciale despre terenurile agricole deținute de străini dar, conform datelor ce provin din diverse surse, până la 10% din suprafața agricolă este acum în mâinile investitorilor din afara UE, iar 20-30% este controlată de investitori din UE“, se arată în studiu.

Unici în UE

România este unica țară din Europa Centrală și de Est care, după evenimentele din 1989, a retrocedat păduri, terenuri ș.a.m.d. În plus, în ultimii 20 de ani țările occidentale și-au creat legi care le protejează împotriva înstrăinării, dar și folosirii terenurilor agricole în scop speculativ. Nu același lucru se poate spune despre țările central și est-europene care nu permit totuși înstrăinarea terenurilor în orice condiții și oricui. Dintre toate țările din această parte a Europei, România și Bulgaria rămân cele mai permisive din punct de vedere legislativ. „De pildă, în județul Timiș se estimează că aproximativ 150.000 ha de teren agricol – aproape o treime din suprafața agricolă a județului – e cultivată de companii italiene. Cea mai mare parte a terenurilor este, de asemenea, în proprietatea acestor companii străine. În perioada 2005-2009, numărul tranzacțiilor funciare, precum și suprafața agricolă vândută au crescut de trei ori în România“, se arată în studiul realizat de „Transnational Institute“.

Încolțiți din toate părțile

În studiul asociației olandeze se mai arată că „investițiile străine directe în sectorul agricol din statele membre UE ale Europei de Est au crescut rapid în ultimii ani. Acapararea de teren agricol din Europa de Est este deosebit de alarmantă, având în vedere faptul că în tratatele de aderare ale tuturor noilor state membre UE din Europa de Est excepțiile de la libera circulație a capitalurilor în ceea ce privește terenurile agricole au fost acordate pe perioadele de tranziție. Aceasta înseamnă că normele stricte pentru achiziționarea terenurilor agricole de către străini au fost instituite doar pentru o perioadă determinată de timp. Pentru unele țări, aceste excepții au expirat în 2011 sau 2014 (Bulgaria, România, Ungaria Lituania, Slovacia), iar pentru alții (Polonia și Croația) vor expira în 2016“. Pe lângă presiunile europene care au în fapt, ca scop, extinderea capitalului străin de la vest la est și nu invers, studiul mai remarcă și altceva. Și anume, „creșterea interesului mondial pentru terenurile agricole și tranziția generală spre o politică alimentară globală mai flexibilă și policentrică s-au văzut în apariția unor agro-holdinguri mari în Europa, cu implicarea de capital din întreaga lume. Sectorul agricol din Bulgaria, de exemplu, a primit investiții străine directe din China, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și din Israel, în ultimii ani“.

Câteva exemple

Cele mai importante companii agricole care operau în România în 2011 sunt companii ce au legături cu Liban, Italia, Lituania, Danemarca, Olanda, Franța, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Austria. De exemplu, cea mai mare fermă din România aparține libanezilor care dețin „Maria Group“ și măsoară 65.000 ha. Potrivit Transnational Institute „Fondul „Rabo Farm Europe“, un vehicul de investiții de 315 milioane de euro al băncii olandeze „Rabobank Group“ este un exemplu tipic pentru acest gen de investitor. Fondul „Rabo Farm Europe“, care operează prin 14 companii înregistrate la nivel național în Polonia și 3 companii înregistrate la nivel național în România, cumpără terenuri agricole prin intermediari locali și le închiriază întreprinderilor agricole și fermierilor din țările respective. Alte exemple includ compania italiană de asigurări Generali, care controlează, prin intermediul unei filiale românești, 4.500 ha din vestul României. Mai amintim că în luna iulie anul acesta fondul de investiții american „Paine & Partners“ a preluat indirect, prin achiziționarea producătorului britanic „Spearhead International Ltd“, peste 18.000 de hectare de teren arabil în județele Teleorman, Dolj și Prahova. Iar exemplele pot continua.

România are cele mai multe exploatații agricole din UE

Suprafața agricolă utilizată a României a scăzut în 2013 cu aproape un milion de hectare față de anul 2002, în condițiile în care România rămâne cu cele mai multe exploatații agricole la nivelul Uniunii Europene, dar cu o pondere a suprafeței agricole utilizate redusă. Astfel, suprafața agricolă utilizată s-a redus cu 875.000 ha, de la 13,93 milioane ha în 2002 la 13,05 milioane ha la finalul anului 2013, reiese din datele Anchetei „Structura în Agricultură 2013“ realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România deține 7,6% din suprafața agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Franța, cu 27,8 milioane ha (16%), Spania, cu 23,75 milioane ha (13,6%), Marea Britanie – 16,88 milioane ha (9,7%) și Germania – 16,7 milioane ha (9,6%). Circa o treime (31,5%) din numărul total al exploatațiilor agricole din UE sunt înregistrate în România, respectiv 3,63 milioane. Italia deține 13,2% din exploatațiile agricole la nivel comunitar, Polonia are 12,3%, iar Spania 8,1%.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.