fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

O întrebare cât un continent.. Câți bani a luat și cât a dat România de când este membră UE

Share Button

De când este membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană, România a beneficiat de fonduri, dar a și contribuit la bugetul Uniunii. Ce e drept, s-au tot făcut calcule, oficialitățile au tot dat declarații, dar nimeni nu a răspuns concret la întrebarea: „Câte miliarde de euro a dat și câte miliarde a primit România din 2007 până acum?“ Sigur, pentru profesioniștii în ale finanțelor nu este o problemă să afle răspunsul. Problema e cu noi, restul… Mai jos sunt prezentate cifrele oficiale. Dar lucrurile stau și nu stau tocmai așa…

Răspunsul…

În perioada 1 inuarie 2007 – 31 decembrie 2018, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 50,13 mi­liarde de euro și a contribuit la bugetul UE cu aproape 17 miliarde de euro. Potrivit datelor centralizate la Ministerul român al Finanțelor, țara are astfel un plus de 33,17 miliarde de euro, soldul pozitiv în relația cu Uniunea Europeană în 12 ani de apartenență la blocul comunitar, potrivit startupcafe.ro. Astfel, banii absorbiți cuprind fonduri europene de postaderare, din perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, precum și fonduri alocate în perioada de preaderare, dar care au fost virate de Comisia Europeană după ce România a aderat la UE. Din actualul cadru Financiar Multianual al UE – 2014-2020 – România a primit puțin peste 13 miliarde de euro, din care mare parte – 4,78 miliarde euro – sunt banii din Fondul European pentru garantare Agricolă (FEGA), plățile drecte la hectar primite de fermieri în funcție de suprafețele de terenuri agricole, fără să fie nevoie de proiecte europene. Absorbția de bani FEGA a ajuns astfel la o rată efectivă de 44,88% din cât are alocată România pe acest fond. Problemele apar la fondurile europene structurale și de investiții (FESI), adică banii pe care îi primește țara pentru proiecte de investiții realizate, de la drumuri și autostrăzi până la cursuri de recalificare a șomerilor sau mici afaceri private. Acești bani sunt absorbiți de România prin 8 programe naționale, gestionate de autoritățile de management din subordinea a 3 ministere: Ministerul Agriculturii, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale.

Ce urmează

Tot de pe site-ul startupcafe.ro aflăm că în perioada de programare 2014-2020 România are alocate FESI de 30,88 miliarde de euro, din care a primit efectiv 7,9 miliarde de euro, însemnând o rată de absorbție de 25,56%, sub media UE de 27%, conform situației centralizate de Ministerul Fondurilor Europene. Numai că, din acești bani, 1,8 miliarde de euro sunt avansuri acordate de Comisia Europeană statului român în anii 2016 și 2017 pentru a putea demara proiectele europene. Mai rămân 6,1 miliarde de euro, absorbiți de România în baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii interni în proiectele europene derulate. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 19,82%, ca rambursări de cheltuieli în proiecte, informează startupcafe.ro. Mergând mai în amănunt, în cadrul acestor fonduri FESI intră și banii din Politica de coeziune a Uniunii Europene, gestionați la nivel național de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale (prin autorități de management). Pe Politica de coeziune, în perioada 2014-2018, România a reușit să obțină rambursări de cheltuieli de numai 2,85 miliarde de euro, adică 12,64% din sumele alocate țării prin această politică, rată de absorbție fără avansuri.

Un fel de concluzie…

Oficial, după spusele celor de la Bruxelles, totul este în regulă: mai mult decât atât, UE, înțelegătoare cu România, mai face și câteva concesii economice… Oare? Ce se uită? Se uită de costurile legate de concurența mărfurilor care din 2007 circulă liber… Să mai adăugăm și cei peste patru milioane de români care au emigrat și au slăbit potențialul economic și uman privind dezvoltatarea României. În fapt, potrivit ONU, România se află printre țările fruntașe la migrație din lume în ultimii ani. Apoi, se tot bate moneda pe faptul că au crescut exporturile. E adevărat, dar firmele care au trimis mărfuri în străinătate sunt străine sau controlate din străinătate, multe multinaționale care au încasat dividendele și profiturile le-au dus tot în țările bogate din Vest. Se mai spune că investițiile străine în România au explodat. E drept, dar în beneficiul acelorași firme străine care au încasat beneficiile. Veniturile în plus nu au ajuns în buzunarele românilor, ci în conturile managerilor străini. Unde mai pui că aceleași companii străine au profituri ridicole raportate la cifra de afaceri sau nu înregistrează deloc profit… Și încă ceva… dacă înainte de 2007 intrau, anual, în România peste 7 miliarde de euro sub formă de investiţii străine directe, după 2008 media a scăzut la 2,5 miliarde de euro. Și exemplele pot continua….

Care sunt resursele proprii de finanțare ale UE

Resursele proprii sunt veniturile proprii ale UE utilizate pentru finanțarea cheltuielilor bugetului anual al UE și bugetului UE pe termen lung. Din punct de vedere juridic, aceste resurse aparțin UE. Statele membre le colectează în numele UE și le transferă în bugetul anual al UE. Resursele proprii se împart în trei categorii: (a) resurse proprii tradiționale, formate, în principal, din taxe vamale (taxe impuse importurilor de produse provenite dintr-un stat din afara UE) și cotizații pentru zahăr, care, în prezent, contribuie cu aproximativ 12% la veniturile totale; (b) resurse proprii bazate pe TVA, calculată ca o rată fixă uniformă de 0,3% aplicată veniturilor din TVA-ul armonizat ale fiecărui stat membru (însă baza impozabilă a TVA-ului este plafonată la 50% din VNB pentru fiecare țară), care, în prezent, reprezintă 11% din veniturile totale; și, (c) resurse proprii bazate pe Venitul Național Brut, calculate ca o rată procentuală fixă standard aplicată VNB-ului fiecărui stat membru pentru cheltuielile care nu sunt acope­rite din alte resurse proprii; acestea contribuie, în prezent, cu 76% din veniturile totale, fiind și cea mai mare sursă de venituri. (sursă – Studiul „Cadrul financial Multianual post-2020: Riscuri și oportunități pentru România“)

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.