Victorie istorică a producătorilor alimentari

La mijlocul lunii trecute, Parlamentul European a votat un nou set de norme UE care vor asigura protecția fermierilor europeni, precum și a furnizorilor mici și mijlocii împotriva practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente. Astfel s-a ajuns, în sfârșit, în punctul în care devine posibilă crearea unei „armuri“ care să-i apere pe producători de practicile discreționare de până acum ale marilor lanțuri de magazine.

Până la 16 practici comerciale interzise supermarketurilor

În urma votului din cadrul ședinței plenare a Parlamentului de la Strasbourg, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, a declarat: „Votul de astăzi este fundamental pentru corectitudinea tratamentului aplicat agricultorilor din lanțul de aprovizionare cu alimente. Comisia a prezentat această propunere în aprilie 2018 pentru a se asigura că fermierii sunt tratați în mod echitabil de către părțile din întregul lanț de aprovizionare cu alimente și pentru a oferi această protecție minimă în întreaga UE. Această lege este una dintre propunerile cheie ale Grupului de lucru pentru piețele agricole. Votul de astăzi demonstrează capacitatea noastră de a oferi cetățe­nilor UE protecție și siguranța unui tratament egal.“

Noua reglementare europeană se bazează pe o propunere depusă de Comisia Europeană și se referă la produsele agricole și alimentare comercializate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată în istoria comerțului din UE, până la 16 practici comerciale considerate neloiale, impuse unila­teral de către un partener comercial altuia, sunt interzise în mod expres.

Normele se vor aplica oricărei persoane implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Noile norme vor viza comercianții cu amănuntul, procesatorii de produse alimentare, angrosiștii, cooperativele sau organizațiile de producători sau producătorii individuali care se vor angaja în oricare dintre practicile comerciale neloiale identificate. În funcție de cifra de afaceri a fiecăruia dintre cei implicați în acest lanț, nivelul de protecție va diferi. Pentru cei a căror cifră de afaceri depășește 350 milioane de euro anual, numărul practicilor interzise va ajunge până la 16. Sub pragul menționat, anumite practici sunt limitate de existența unui acord prealabil și liber consimțit între furnizor și beneficiar.

Cooperare internațională pentru combaterea practicilor neloiale

Noul cadru acordă statelor membre competența de a pune în aplicare noile norme și de a impune sancțiuni în cazul încălcărilor constatate, prin instituții pe care și le va crea fiecare țară în parte. Dar, pe de altă parte, Comisia va înființa un mecanism de coordonare între autoritățile de aplicare pentru a permite schimbul de bune practici și de informații referitoare la companiile multinaționale. De asemenea, un astfel de organism va face posibilă coordonarea acțiunilor din mai multe state membre.

În plus, pentru a veni în sprijinul micilor producători, regulamentul va permite acestora să-și depună plângerile în țara lor, chiar și împotriva unui partener cu sediul într-un alt stat-membru

Practicile comerciale considerate inechitabile care vor fi interzise cu desăvârșire, indiferent de mărimea părților implicate în afacere, includ: plățile întârziate mai mult de 30 de zile pentru produsele alimentare perisabile; anularea comenzilor în ultimul moment; modificări unilaterale sau retroactive ale contractelor; forțarea furnizorului să plătească pentru produsele depreciate după livrarea lor la furnizor și refuzul contractelor scrise.

Alte practici vor fi permise numai dacă sunt supuse unui acord clar și neechivoc între părți: returnarea de produse alimentare nevândute către un furnizor; plata unei taxe pentru a asigura sau menține un acord de furnizare a produselor alimentare; plata de către un furnizor, integrală sau în parte, pentru campania de promovare, de publicitate sau de marketing organizată de către cumpărător.

Conform procedurilor în vigoare, statele membre trebuie să aprobe și să transpună în legislația lor internă noile norme într-un termen de doi ani.

Întrebare pentru ambele părți: „Încotro?“

Astfel se încheie un șir de dezbateri început în mod oficial încă de acum trei ani. Războiul a debutat în 2016, de când Comisia a înființat Grupul operativ al piețelor agricole (AMTF) pentru a evalua rolul agricultorilor în lanțul mai larg de aprovizionare cu alimente și a face recomandări cu privire la modul în care acesta poate fi consolidat. Pe baza acestor recomandări, Comisia a lansat o evaluare de impact inițială și o consultare publică privind îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu alimente în 2017, care, la rândul ei, a contribuit la identificarea practicilor comerciale specifice neloiale pe care operatorii le consideră frecvent utilizate.

Un sondaj de opinie recent, realizat la nivelul întregii UE, publicat în februarie 2018, arată că majoritatea respondenților (88%) consideră că întărirea rolului agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente este importantă. 96% dintre respondenții consultării publice din 2017 privind modernizarea PAC au fost de acord cu propunerea ca îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric, inclusiv abordarea UTP, ar trebui să fie un obiectiv al Politicii Agricole Comune a UE.

Rămâne de văzut cum marile rețele de supermarketuri își vor adapta politicile la noile reguli ale pieței. Obișnuite să dicteze furnizorilor, la ora actuală se văd obligate să-și reevalueze din temelii atât strategiile, cât și protocoalele și procedurile de achiziții. Altfel se vor găsi în situația de a suporta sancțiuni usturătoare.

Pe de altă parte, avertizează analiștii, nici producătorii nu trebuie să se culce pe-o ureche. Micii producători trebuie să priceapă că, dacă vor să acceadă la rafturile din supermarketuri este necesar să se asocieze sau să găsească un alt sistem, prin care marfa lor să ajungă la retaileri în cadrul unor partide suficient de mari. Căci nici supermarketul nu este băcănie de cartier!

Alexandru GRIGORIEV