Vinvest 2019, regalul celor 250 de vinuri

În perioada 19-21 aprilie Timișoara a fost pentru al 16-lea an consecutiv un ambasador al vinurilor românești. Salonul Internațional de Vinuri Vinvest a fost organizat sub cupola Centrului Regional de Afaceri și a marcat mai multe premiere prin prezența, în primul rând, a unor producători noi de vinuri.

Piața vinului s-a schimbat

Lucia Pârvu, organizator

„În fiecare an trebuie să venim cu noutăți, de aceea și anul acesta, în afara celor 250 de sortimente de vin expuse la salon și a cramelor consacrate avem și crame noi. Prezența acestor crame noi este binevenită pentru că astfel consumatorii au șansa de a încerca și creațiile de vin ale altor oenologi. Oenologul cramei Thesaurus, spre exemplu, este originar din Africa de Sud, așadar vinurile lor nu au cum să nu fie îmbogățite prin tot ceea ce știe acel oenolog. Anul acesta avem și altfel de vinuri față de cele cu care ne-am obișnuit și anume vinuri din Serbia, din Republica Moldova și din Muntele Athos, vin monahic făcut de călugării de acolo. Printre alte noutăți ale târgului este și vinul spumant cu particule de aur, adus din Italia. Dacă pe vremuri aveam vinuri care reprezentau un singur soi, fie că era autohton sau internațional, astăzi s-a ajuns la momentul în care oenologii creează vinuri în care avem chiar și cinci soiuri. Asta este o artă. Piața vinului din România s-a schimbat foarte mult. Până nu demult eram consumatori de vinuri demidulci și dulci, deci cu rest de zahăr natural, rezidual (acumulat de vița de vie prin fotosinteză). Nu este vinul cel mai bun recomandat pentru sănătate. Vinul sec este cel mai bun, iar la graniță este cel demisec. Așa cum spuneam, piața s-a schimbat pentru că sunt multe eveni­mente dedicate vinului, oamenii își dezvoltă astfel această cultură, iar informația se pro­pagă. Acum consumatorii se îndreaptă spre vinurile demiseci și seci.“

În ultimii 20 de ani s-au făcut pași importanți

Prof. univ. Ioan Nămăloșanu, USAMV

„Avem vinuri extraordinare, dar cu toate acestea exportăm mai puțin decât importăm. De aceea, deși suntem apreciați de cunoscători, când vine vorba despre comercializare suntem întrebați dacă putem realiza aceste vinuri extraordinare pe termen lung. Cred că asta este problema atunci când vorbim despre vinurile noastre nemaipomenite, că nu păstrăm ritmul realizărilor anterioare. În ultimii 20 de ani s-au făcut pași imenși în ceea ce privește prezentarea și stabilitatea vinurilor. Adică faptul că după ce au fost pregătite pentru comercializare, nu își mai modifică starea fizico-chimică și ca atare le întâlnim în magazine în acea formă frumoasă pe care le-a dat-o producătorul. Chiar și la concursul acesta care a avut loc, cu cele 100 de eșantioane, imaginați-vă că 90 dintre ele au îndeplinit condițiile pentru medaliere. Au primit punctaj foarte mare, peste 82 de puncte din 100. Acum 20 de ani era o minune să medaliezi 20% dintre vinuri.“

Un concept unitar pentru vinurile românești

Prof. univ. Arina Oana Antoce, USAMV București

„Eu aș marja foarte mult pe soiurile românești și mi-aș dori să le văd promovate din ce în ce mai mult. Aș vrea să putem să realizăm o anumită tipicitate a unui soi pe care să o putem prezenta în exterior. Avem mai multe soiuri românești care se procesează în mai multe stiluri de vinficație pentru că și versatilitatea lor permite acest lucru. Însă ele sunt mai greu de recunoscut atunci când mergi cu ele în străinătate, vorbesc aici și de Feteasca neagră, Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, de Feteasca albă care este formidabilă în anumite zone, mai ales după o perioadă de învechire și cu o aromă de fermentație extraordinară. Ele însă nu întotdeauna sunt prezentate celor din străinătate cu un concept unitar. Și atunci dacă nouă ne este greu să deosebim o anumită zonă din țară față de alta și un anumit stil de vinificație, vă dați seama că celor din străinătate le este și mai greu.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO