Vinul românesc, 4 stele din 7

Cât de bun este vinul românesc? Unii au spus că avem un vin comparabil cu cel franţuzesc. Alţii că nu am avea un vin prea grozav, poate mediocru, cel mult. În fine, sunt și voci care susţin că via și vinul românesc promit foarte mult. Cert este că, în acest moment, România se află pe locul 5 din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă-de-vie în Uniunea Europeană, după Italia, Spania, Franţa și Portugalia, și pe locul 6 la producţia de vinuri.

Via și vinul, pe hârtie

Pentru că nimeni nu prea știa cu exactitate câte crame există în România ultimilor 25 de ani, Oficiul Național al Viei și Vinului a finanțat o monografie în care sunt prezentate în premieră 143 de crame din România, structurate pe cele opt mari regiuni vitivinicole. „Industria vinului și cramele din România s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp și de aceea cred că românii trebuie să cunoască aceste lucruri. Cartea nu cuprinde doar obiective de producere a vinului, ci și obiective turistice. Intenționez să fac un tur la mai multe crame din România, mai ales că despre multe chiar nu știam, pentru că trebuie să vorbim mai mult despre această industrie atât la nivel național, cât și internațional“, a explicat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea volumului „Cramele din România“. Acesta a mai menționat că, în ultimul timp, au crescut foarte mult atât calitatea producției autohtone de vin, cât și exporturile către țări din afara Uniunii Europene, mai ales în China și SUA, fondurile europene alocate sectorului contribuind cu succes pe segmentul calității. „Din cauza ploilor, 2014 nu a fost un an foarte bun din punctul de vedere al producției de vin, dar, comparativ cu perioada de declin de după 1990, producția este în creștere. Mă bucur că au crescut foarte mult soiurile autohtone, o creștere cu 40%, iar la creșterea calității au contribuit și fondurile europene alocate sectorului“, a subliniat ministrul Agriculturii.

„Miracolul“ lui Bachus

Toate sectoarele agricole din România au nevoie de finanțări. Iar cele mai la modă, după integrarea din 2007, sunt Fondurile Europene. În ceea ce privește sectorul viei și vinului, acesta este singurul din agricultură care a reușit „minunea“ unei absorbții de 100%. „Pare un miracol dar, din moment ce ești considerată, pe drept-cuvânt, a șaptea putere viticolă în Europa, deja nu mai este miracol. Mai exact, noi suntem a șasea țară la producția de vin. Imediat după aderarea României din 2007 am început să accesăm fondurile UE, inițial cu o oarecare teamă și reținere pentru că eram începători în acce­sarea respectivelor fonduri. Trebuie spus de la bun început că sectorul vitivinicol din România este singurul care are o Lege a Viei și Vinului. Celelalte sectoare agricole nu au… Chiar în perioada de preaderare experții europeni au fost foarte impresionați de acest lucru. De aceea ne-am mișcat și așa repede“, ne-a declarat Anton Giminadis, șef de serviciu în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Acesta susține că industria viei și vinului are deja asigurate fondurile europene pentru următorii 3 ani. „Chiar începând cu 2007 am început să accesăm fondurile UE, iar din 2007 până în 20014-2015 acest sector a accesat circa 250 milioane de euro. Această sumă reprezintă o absorbție a fondurilor de 100%. Iar până în 2018 urmează să mai accesăm încă 220 milioane de euro, adică 47,7 milioane de euro în fiecare an de cheltuit. Iar acești bani sunt obținuți de aproximativ 220 de producători români, persoane fizice și juridice. Pe județe, cei mai mulți bani i-au obținut, din punctul de vedere al producătorilor mici, în Vrancea, Buzău și Prahova. În schimb, județe precum Alba, Constanța și Iași au obținut fonduri UE pentru producătorii consacrați care au suprafețe mai mari“, explică reprezentantul APIA.

Un vin mult prea „tânăr“

Și totuși rămâne întrebarea – cât de bun este vinul românesc? Iar răspunsul nu este atât de simplu, după cum ne-a declarat Cătălin Păduraru, CEO al Concursului Internațional de Vinuri București, Wine Ambassador al Degustătorilor Autorizați din România, dar și coautor al Monografiei Vinului. „Acum sunt în România circa 150 de crame, toate fiind private, cu excepția cramei de la Universitatea de Științe Agricole București. În 1989 erau cultivate mult mai multe suprafețe cu viță-de-vie, dar erau doar câteva crame. În prezent, multe crame au apărut pe fundația centrelor de vinificație de pe vremea comunismului, dar care nu aveau statut juridic separat, ci erau pur și simplu centre de vinificație în teritoriu. Dacă ar fi să facem o clasificare, la nivel mondial, a vinurilor până la 7 stele, unde s-ar situa în acest context vinurile românești? Adevărul este că noi avem și un handicap istoric… Locurile unde vinul a ajuns la o performanță absolută sunt țările unde procesul de formare a viei și vinului este continuu și ține de câteva sute de ani. De-a lungul istoriei, România a cunoscut tot felul de sincope, una dintre ele de dată recentă dar de mare durată – de 50 de ani, care nu a fost calendaristic foarte lungă, ci a generat un tip de comportament și în anii care au urmat revoluției. Apoi a urmat o privatizare care s-a făcut foarte târziu“, ne explică Cătălin Păduraru. „În acest context acum noi doar putem estima potențialul vinurilor românești. Și spun asta fiindcă viile românești sunt tinere, sunt replantate recent și nici măcar nu au ajuns la maturitate. Deci 7 stele nu putem avea natural, firesc, în acest moment. Poate că adaptarea unor soiuri, pajarea unor soiuri românești cu unele soiuri internaționale ar fi un drum de urmat de către vinarii noștri de acum încolo. Acum nu vorbim neapărat de intrarea în competiție cu soiurile internaționale în care cu greu am putea intra într-un clasament gen Top Ten mondial. În acest moment, dacă vorbim de vinul românesc, per total, putem vorbi de 4 stele din 7. Dar, prin «altoiri» inteligente cu soiuri de renume la nivel mondial am putea ajunge cu ușurință la 5 stele“, conchide Cătălin Păduraru.

Din datele publicate de Organizaţia Internaţională a Viei și Vinului (OIVV) reiese că producţia de vin a României a scăzut cu 20% în 2014, până la 4,093 milioane de hectolitri, de la 5,113 milioane de hectolitri, în 2013. Dar, cu toate acestea, România ocupă în continuare locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin. Anul trecut, România a exportat 10.513 tone de vin, în valoare de 19,4 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 34.157 de tone și pentru ele s-au cheltuit 36 de milioane de euro.

Bogdan PANȚURU