România, al 12-lea producător de vinuri al lumii

Să curgă vinul în pahare! An bun în industria viei și vinului, atât la nivel mondial, cât și național. Conform Organizației Internaționale a Viei și Vinului, producția acestui an la nivel global este estimată la 282 mil. hectolitri, ceea ce reprezintă o creștere cu 12% față de 2017, cunoscut ca fiind totuși un an cu o recoltă scăzută. Nici România nu este de neglijat, țara noastră numărându-se printre marii producători de vinuri ai lumii.

Vinul alb, în preferințele românilor

România, alături de Germania, Austria și Ungaria, este țara care a înregistrat o creștere a recoltei în 2018 mai mare decât media ultimilor 5 ani, clasându-se în topul producătorilor mondiali pe locul 12 și pe locul 6 în Europa. Așa cum reiese dintr-un studiu realizat de compania Keysfin, cei mai mari 10 producători de vin din România au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 246 mil. euro, ceea ce reprezintă 57% din totalul pieței. Liderul acestui sector a devenit în 2017 Wine Solutions Network cu o cotă de 14%, urmat de Jidvei cu 7,8%, Cramele Recaș cu 7,32% și Cotnari cu 7,3%. În ceea ce privește distribuția geografică a producătorilor de vinuri, Bucureștiul a generat 27% din cifra de afaceri, urmat de județele Alba, Prahova, Vrancea și Iași, fiecare cu cote între 10 și 15%. Împreună cumulează 71% din această piață. Același studiu relevă faptul că anul trecut în acest sector au activat 578 de companii, care au înregistrat o cifră de afaceri de 435 mil. euro. „Se observă din 2014 până în prezent o creștere constantă a cifrei de afaceri și inclusiv pentru 2018 se estimează o majorare de 4,4%“, a declarat Bogdan Avramescu, Business Developer în cadrul companiei Keysfin, în deschiderea evenimentului Degusta Italia, organizat la București.

Cu prilejul aceluiași eveniment, Iulia Pencea, consumer insight leader pe zona Balcanilor la Nielsen România, spunea că în țara noastră activează 1.061 de producători, care au 1.945 de mărci și 5.881 de produse, dintre acestea vinul alb deținând supremația, cu 60% cotă de piață, cel roșu fiind pe locul doi în preferințele românilor cu 30%, restul fiind reprezentat de vinul rosé.

Bărbații peste 35 de ani, cu venituri peste medie, cei mai mari băutori

Conform sondajelor realizate în piață, dacă analizăm vânzările din magazine, cu excepția HORECA, în România se bea în primul rând vin alb și apoi cel roșu. În ceea ce privește vinul rosé, acesta și-a dublat cota de piață în ultimii 3-4 ani. Dacă vă întrebați cum aleg românii vinul, trebuie să vă spun că principalul criteriu este cât de dulce este vinul – sec, demisec, dulce, demidulce.

„Am făcut un studiu despre cum se bea vinul în România și am vorbit cu 800 de bărbați și femei. Eșantionul este reprezentativ pentru toate orașele din țara noastră. Consumatorii au spus că în primul rând beau Grasă, Cabernet Sovignion, Busuioacă de Bohotin. În medie, cam 50% dintre respondenți au spus că au plătit între 15 și 25 lei/litru de vin. Doar 3% au spus că au consumat la ultima ocazie vin de peste 55 lei/sticlă. Cine sunt consumatorii noștri de vin? Persoane peste 35 de ani, mai mulți bărbați decât femei și cei cu venituri mari. Ei consumă de mai mult de 10 ori pe lună. Vinul este asociat de cele mai multe ori cu mâncarea și cu diverse ocazii, aniversări, dar mai ales când se negociază afaceri, pentru că acest lucru vorbește despre statutul social. Cum se alege vinul? În primul rând este o cumpărătură planificată, însă prețul nu este primul lucru pe care îl au oamenii în vedere atunci când cumpără un vin“, declara Iulia Pencea.

Mezelurile, cele mai vândute produse

Tot statisticile spun că românii preferă să-și facă cumpărăturile din supermarket-uri. Obiceiurile consumatorilor s-au schimbat mult. Dacă în 1990, după Revoluție, din magazinele românești nu aveai ce cumpăra, astăzi avem 70.000 de puncte de vânzare în care se poate vinde orice de mâncare sau de băut, iar 3.500 dintre aceste magazine sunt supermarket-uri. Ei bine, în aceste 70.000 de magazine se vinde 40% din toată mâncarea și băutura din România. Totuși, o tendință relevată de aceste studii arată că în ultima perioadă crește mult în preferințele românilor magazinul sub 400 mp. „Comerțul organizat crește cel mai repede, iar în cazul comerțului organizat, supermarke­turile mici sunt cele care reprezintă locomotiva“, mai spunea Iulia Pencea.

Dacă tot vorbim de preferințele de consum, trebuie să amintim că produsule cele mai vândute în România sunt mezelurile, carnea procesată și băuturile nealcoolice.

Românii, mai optimiști decât italienii

Un alt aspect demn de remarcat este un indice care vorbește de nivelul de optimism al poporului român. „În România acum starea de spirit este una optimistă. Noi, la Nilsen, îi întrebăm pe consumatorii din 68 de țări dacă perspectivele lor la locul de muncă sunt sigure, despre finanțe și disponibilitatea lor de a cheltui și calculăm ceea ce numim consummer confidence index. În România acest index era la sfârșitul trimestrului trecut 92, versus Europa 87, Italia 62. Românii sunt mult mai încrezători în ziua de mâine decât majoritatea europenilor“, declara Iulia Pencea. Stăm bine cu moralul, am putea spune, însă acest indice este influențat de salariul mediu pe economie, care s-a mărit în ultimii ani.

Dacă ne uităm la cifre, suntem cea mai mare țară din Balcani cu cea mai mare creștere de PIB din Europa, cea mai mare creștere a industriei bunurilor de larg consum, adică ce se bea, ce se mănâncă și cu ce ne spălăm, iar în an centenar autoritățile și-au propus să atingem 200 mld euro PIB. Cât de mult se resimt toate acestea în viața de zi cu zi a românilor rămâne să decideți dumneavoastră, cititorii noștri.

Patricia Alexandra POP