Mai puţin vin

„Dacă anul trecut obţineam o producţie de 6,3 milioane de hectolitri, în 2010 nu ne apropiem nici măcar de media anuală, de 5,5 milioane hectolitri, estimată de către reprezentanţii din sector, prin septembrie, la începutul culesului. De atunci însă au mai căzut multe ploi care au împiedicat intrarea la timp în vie. Asta în condiţiile în care, pe fondul unui atac puternic de boli cauzat tot de ploi dar şi de secetă, suprafeţe însemnate erau deja compromise. Aşa se face că producţia de vin scade anul acesta cu aproape 20%. Un exemplu care ne arată că lucrurile pot sta şi mai rău este cel din 2005 când, din cauza secetei, producţia naţională de vin a atins în jur de 2,5 milioane hectolitri“. Afirmaţia îi aparţine directorului general al Patronatului Naţional Vie–Vin, domnul Ovidiu Gheorghe.

Şi totuşi, calitatea este satisfăcătoare

„În principiu, când facem o estimare nu ar trebui să ne raportăm la anul 2009 pentru că acesta a fost unul foarte bun pentru viticultură“, susţine liderul patronatului. De la el aflăm că, de regulă, în România producţia medie anuală este de 5,5 milioane hectolitri, dar anul acesta este mai mică ca urmare a factorilor climatici. Deşi în asemenea condiţii nu doar producţia ci şi calitatea poate avea mult de suferit, anul acesta majoritatea producătorilor care sunt prezenţi pe piaţă şi produc struguri în vederea obţinerii de vin au făcut tratamente şi au o producţie bună din acest punct de vedere.

„Anul 2010 nu este unul spectaculos, cum au fost anii 2000 sau 2008, dar calitatea vinurilor este satisfăcătoare acolo unde producătorii au aplicat tratamentele necesare. Datorită acestora, cheltuielile de producţie au înregistrat o creştere de 30% până la 50%“, mai spune reprezentantul Patronatului.

Reconversia este un succes

În urma discuţiilor purtate cu Comisia Europeană asupra reformei din sectorul Vie–Vin, suma alocată anual României din 2009 până în 2013 inclusiv este de 42,1 milioane de euro. Programul se pare că funcţionează cel mai bine dintre cele destinate agriculturii. Asta pentru că anual această sumă se cheltuieşte, ba chiar numărul de cereri depuse depăşeşte plafonul alocat ţării noastre. Mai mult, când vine vorba de măsura de reconversie a plantaţiilor viticole, producătorii cu experienţă spun că accesarea acesteia nu este deloc dificilă.

„Anual, prin acest program sunt plantate circa 3.500 – 4.000 ha, iar beneficiarii nu sunt doar producătorii mari, ci şi aceia cu 5 – 10 ha, care vor să pătrundă pe piaţa vinului“, ne mai spune Ovidiu Gheorghe. În ultima perioadă, prin programul de reconversie–restructurare şi acolo unde pedoclimatul permite se pune accent pe cultivarea soiurilor din care se obţin vinuri roşii, asta în condiţiile în care 65% din suprafaţa cultivată acum în România este ocupată cu soiuri din care se obţin vinuri albe.

Valentina ŞOIMU