fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

România 2019, radiografie socială

Share Button

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a organizat pe 12 aprilie, în 82 de localități din România, prima Bursă Generală a Locurilor de Muncă din acest an. Au fost prezenți la acest eveniment de impact pentru piața forței de muncă 2.562 de agenți economici, care au oferit 44.606 de locuri de muncă. E mult, e puțin? La o rată a șomajului de 3,1%, așa cum a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi, la lansarea bursei, am spune că lucrurile sunt în ordine. La o privire mai profundă însă, poate dublată de o bună cunoaștere a realității, aprecierile n-ar mai fi atât de entuziaste. Și vă vom explica de ce.

Oferta de locuri de muncă în februarie

Noi reținem, pentru analiza de astăzi, o altă ofertă de locuri de muncă, anunțată de ANOFM la data de 5 aprilie 2019: peste 30.000 de locuri vacante la nivel național. 1.558 dintre acestea erau destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate, programator, manager, medic, contabil etc.), 17.470 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale și 11.019 de locuri pentru cei cu studii primare/gimnaziale sau fără studii. Cele mai multe vizau meserii precum: agent de securitate (2.632), lucrător comercial (1.497), muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (1.231), muncitor necalificat în industria confecțiilor (848), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie (783) etc.

Absorbție între 8,57 și 15,45%

Această ofertă ar asigura încadrarea a 10,39% din totalul șomerilor. Bine, procentul, dacă ne referim la oferta de la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, ar crește la 15,45%. Asta ar însemna că piața românească nu poate asimila forța de muncă disponibilă cifrată, conform tot unui comunicat al ANOFM, la 288.568 persoane: 61.559 dintre șomeri primeau indemnizație, iar 227.009 ieșiseră din plata ajutorului. Rata șomajului a fost calculată la 3,31% (nu 3,1%, cum spune ministrul Muncii!). În funcție de mediul de rezidență, 85.646 de șomeri provin din mediul urban și 202.922 – din mediul rural. Cei mai mulți cetățeni fără un loc de muncă erau din categoria de vârstă 40-49 de ani (83.168), urmați de cei cu mai mult de 55 de ani (56.685), la polul opus aflându-se persoanele între 25-29 de ani (16.253). După nivelul de instruire, șomerii cu studii primare reprezentau 64,54% din totalul celor fără serviciu, cei cu studii gimnaziale – 30,68%, iar cei cu studii universitare – 4,78 %. Interesant este că, pentru aceeași lună februarie, Institutul Național de Statistică evalua numărul de șomeri cu vârsta cuprinsă între 15 și 45 de ani la 350.000 de persoane, rata șomajului fiind de 3,8%. Aceste din urmă date, e adevărat, au utilizat criteriile Biroului Internațional al Muncii pentru stabilirea numărului de șomeri, criterii care diferă de ale ANOFM, care „recoltează“ date după numărul de persoane înregistrate în evidențele agenției. Cum nu toți cei fără un loc de muncă sunt înscriși la ANOFM înclinăm să credem că mai aproape de realitate sunt datele INS. Asta înseamnă că oferta locurilor de muncă ar acoperi numai 8,57% din numărul celor fără serviciu!

2.308 șomeri/lună pregătiți pentru alte meserii

Ministerul Muncii vorbește des despre politicile sale de inserție pe piața muncii a categoriilor defavorizate ori a șomerilor. Iar una dintre măsuri ar fi reconversia profesională. Țin însă oare pasul instituțiile statului cu rulajul real (ieșiri-intrări forță de muncă) de pe piața muncii? Vă lăsăm pe dvs. să trageți concluzia. Trebuie să știți doar faptul că ANOFM a organizat, pentru luna martie 2019, 138 programe de formare profesională pentru 2.308 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanți, au avut loc în Vrancea (196 de persoane), Dâmbovița (168 de persoane), Brașov (126 de persoane), București (112 de persoane) și Hunedoara (110 de persoane). Cursurile au vizat recalificări pentru următoarele meserii: lucrător în comerț – 268 de persoane; bucătar – 199 de persoane; inspector (referent) resurse umane – 177 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 150 de persoane; frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist – 129  de persoane etc.

4,945 milioane de salariați

Ultimele date ale INS arătau că numărul de salariați din România era de 4,945 milioane de persoane, cu un procent mai mare de angajați bărbați (2,6 milioane de persoane, respectiv, 52,6% din total).

Repartizarea pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,7%, urmat de sectorul secundar (industrie și construcții) – 35,8% și de cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) – 2,5%. În profil teritorial, cele mai semnificative creșteri ale efectivului de salariați s-au înregistrat în regiunile Centru (+24,1 mii persoane), Nord-Vest (+23,3 mii persoane) și București-Ilfov (+21,8 mii persoane). În regiunea București-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariații din economie. În luna februarie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.819 lei, iar câștigul salarial mediu nominal net s-a situat la 2.933 lei. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (6.683 lei), iar cele mai mici, în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.728 lei).

Pensie medie de 1.172 lei/lună

Numărul mediu de pensionari în România este, după ultimele cifre ale INS, de 5,207 mil. de persoane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,684 mil. persoane. Pensia medie lunară s-a situat la 1.172 lei, iar pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.126 lei. Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 50,9% (comparativ cu 52,8% în anul precedent).

Venit mediu – 1.632 lei/lună

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 4.608 lei pe gospodărie și 1.772 lei pe persoană (2.124,48 lei în mediul urban și 1.361,86 lei în mediul rural). Din totalul sumei, veniturile bănești au reprezentat, în medie, 4.243 lei lunar pe gospodărie (1.632 lei pe persoană), iar veniturile în natură, 365 lei lunar pe gospodărie (140 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,2%), fiind urmate de veniturile din prestații sociale (17,9%), agricultură (1,6%), activități neagricole independente (2,1%), din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%), veniturile în natură (7,9%).

Cheltuieli lunare/persoană – 1.531 lei

Cheltuielile totale ale populației au fost, în medie, de 3.981 lei lunar pe gospodărie (1.531 lei pe persoană) și au reprezentat 86,4% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii, impozite, contribuții sociale, cotizații, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Atenție, cel mai important indicator, care vorbește cumva despre puterea economică a populației unei țări, este foarte-foarte jos: cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospo­dăriei etc. dețin o pondere extrem mică în cheltuielile totale, de doar 0,03%!

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.