fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

România, printre cele mai misogine țări din lume

Share Button

Gradul de reprezentare a femeilor în structurile de conducere, la jumătate față de Europa și de cinci ori mai mic decât în Rwanda!

Cu o prezență de 13,3% în Camera Deputaților și 7,4% în Senat (o medie de 11,7%, respectiv, 65 dintre cei 546 parlamentari), România se clasează pe locul 113, din 145 de țări analizate, în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică, relevă Raportul Global al Echilibrului de Gen 2015. Dintre țările membre ale Uniunii Europene, doar Cipru (10,7%) și Ungaria (10%) stau mai rău decât noi. Interesant este că în democrații mai puțin consolidate femeile au o puternică implicare în structurile naționale de conducere: Rwanda (51,9%), Cuba (48,9%), Mozambic, Nicaragua, Costa Rica, Africa de Sud-toate, cu procente de peste 45%. Dintre țările europene, Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia, Danemarca și Belgia se regăsesc într-un top 20 al celor mai democratice țări, peste 37% dintre parlamentari și guvernanți fiind femei. În lume există și 7 state în care femeile nu au acces la funcțiile de conducere: Haiti, Micronezia, Palau, Qatar, Tonga, Vanuatu și Yemen.

Onoare salvată de Guvernul Cioloș

În 2016, onoarea a fost cumva salvată de Guvernul Cioloș, care a rezervat femeilor 8 din cele 21 de portofolii ministeriale (38%). În istoria sa postdecembristă, România a avut cinci guvernări în care femeile n-au condus niciun minister (cabinetele Petre Roman I și II (1989-1990), Theodor Stolojan (1991-1992), Victor Ciorbea (1996-1998) și Radu Vasile (1998-1999). Daniela Bartoș (foto) este prima femeie care a deținut, în 1996, însă doar pentru patru luni, poziția de ministru al Sănătății (Guvernul Nicolae Văcăroiu). Cel mai des atribuit portofoliu a fost cel al Ministerului Muncii, deținut de femei, dar nu în mandate complete, în nouă guvernări: Isărescu, Năstase, Tăriceanu II, Boc V, Ungureanu, Ponta I, II și III, plus guvernul tehnocrat Cioloș.

La jumătatea mediei europene și-n legislativele locale

Mai generoși au fost bărbații cu funcția de consilier județean, partidele trecând pe pozițiile eligibile de pe liste 213 femei, dintr-un total de 1.436 de mandate, procentul de reprezentare ajungând la 14,83%, adică abia la jumătate față de restul continentului (24% – media UE și peste 37%, țările scandinave). Cele mai multe mandate au fost adjudecate în București (13) și Dolj (12), iar cele mai puține în Sălaj (1). Județul Alba este singurul care nu are nicio femeie în legislativul forului județean. Reprezentativitatea este mai scăzută la nivelul consiliilor locale: dintre cei 40.220 de consilieri locali aleși la nivel național, doar 4.990 sunt femei (4.008 în mediul urban și 982 în mediul rural), procentul fiind de 12,4%. Cele mai multe femei-consilieri locali au fost alese în Prahova – 200 (4% din totalul mandatelor obținute de femei), Dâmbovița – 188, Timiș – 183, Bacău – 181, Constanța – 176, Iași – 174, Suceava – 173, Dolj – 152 etc. La polul opus se situează județele Bistrița-Năsăud – 48 de mandate deținute de femei, Covasna – 56, Sălaj – 69, Brăila și Gorj – 77, Sibiu și Satu Mare – 79, Caraș-Severin și Brașov – 81 etc.

Doar 147 de femei-primar din 3.181 de mandate posibile

După alegerile locale din 2016, din 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2.861 de comune), doar 147 (138 comune și 9 municipii sau orașe) sunt conduse de femei, procentul de reprezentare fiind de 4,6%. E adevărat, în vară s-a întâmplat, pentru prima oară în istoria României, ca Primăria Generală a Capitalei să fie câștigată de un primar-femeie. Județele cu cele mai multe mandate adjudecate de femei sunt Arad și Vaslui – 8 mandate fiecare, Bacău, Cluj, Constanța, Dolj și Neamț – câte 7 mandate, Bihor – 6, Alba, Botoșani, Caraș-Severin, Dâmbovița, Mureș, Suceava – 5, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Prahova și Satu Mare – 4 etc. În Bistrița-Năsăud, Brașov, Harghita și Timiș nicio femeie n-a fost aleasă să conducă vreo comunitate locală.

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 22-23

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.