Cum a ajuns România ţara service-urilor auto
România este ţara în care farmaciile, cazinourile, băncile, fast-food-urile, supermarket-urile, spălătoriile auto şi service-urile sunt la tot pasul. O analiză realizată de KeysFin arată că în ţara noastră există peste 10.000 de service-uri auto care activează legal şi care desfăşoară afaceri de peste 1 miliard de dolari.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 10.000 de firme care au ca obiect de activitate „activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor“. Numărul lor a evoluat constant de-a lungul anilor, de la 9.320 în 2010 la 10.031 în 2015.
Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti şi Ilfov, urmate de Constanţa, Suceava, Braşov, Prahova, Iaşi şi Timiş, acolo unde se înregistrează şi cele mai mari cifre de afaceri în acest domeniu.
Capitala domină acest business la nivel naţional, cu afaceri de 847 milioane de lei în 2015, urmată de judeţul Ilfov, cu 354 de milioane de lei şi Constanţa, cu 235 de milioane de lei. În Bucureşti şi judeţele respective se află şi cele mai multe maşini înmatriculate.
Potrivit statisticii DRPCIV, din totalul celor 6.600.325 de vehicule care circulau pe drumurile naționale la finele anului trecut, 1,19 milioane erau înregistrate în București, din care 956.664 erau autoturisme.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, numărul service-urilor auto se explică, totodată, prin evoluţia semnificativă a parcului auto din ultimii ani, mai ales în segmentul automobilelor second-hand.
„Statisticile arată că, de la an la an, numărul automobilelor la mâna a doua a crescut puternic, iar necesarul de servicii de reparaţii auto trebuie pus în concordanţă cu acest fenomen. Nu există maşină second-hand care să nu aibă nevoie de service. Şi cum românii s-au obişnuit în a căuta alternative ieftine la serviciile dealerilor auto, apariţia service-urilor de cartier s-a transformat într-un adevărat fenomen economic“, explică analiştii de la KeysFin.
Potrivit datelor DRPCIV (http://www.drpciv.ro/info-portal/displayStatistics.do), din numărul total de autoturisme înregistrat la finele anului 2015, circa 2,56 milioane aveau o vechime mai mare de 12 ani, în scădere cu 12,31% în comparație cu aceeași perioadă din anul 2014. Totodată, 3,48 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină, iar 1,90 milioane de unități pe motorină.
Conform sursei citate, aproximativ 1,89 de milioane de vehicule cuprinse în parcul auto național erau încadrate la o vechime cuprinsă între 6-10 ani, în timp ce 1,76 milioane de unități aveau un grad de uzură între 11-15 ani. În același timp, aproximativ 1,20 milioane de mașini erau mai vechi de 20 de ani.
Service-urile auto, afaceri de 1 miliard de dolari
Potrivit datelor KeysFin, afacerile service-urilor auto s-au situat, constant, în ultimii ani, peste nivelul de 1 miliard de dolari. În 2015, business-ul din acest sector a depăşit 4,2 miliarde lei, iar în 2016 se estimează că se va situa în jurul aceluiaşi nivel.
„În condiţiile în care în România sunt înmatriculate peste 6,6 milioane de autovehicule, business-ul din acest sector este foarte atractiv pentru investitori. Dacă luăm în calcul şi faptul că mai mult de jumătate dintre maşinile înmatriculate sunt mai vechi de 10 de ani şi necesită un service pe măsură, potenţialul de afaceri în acest sector este unul justificat“, explică analiştii de la KeysFin.
Statistica arată că, din prisma cifrei de afaceri realizate anul trecut, cele mai importante companii din această piaţă sunt Automotive Investment Corporation SRL (121,2 mil. lei), ATP Motors RO SRL (84,5 mil. lei), Exclusiv Auto ENB SRL (57,5 mil. lei), MHSTruck Service (36,7 mil. lei), Casa Auto Sebes SRL (32,9 mil. lei) şi Traian Multiprest SRL (31,7 mil. lei).
Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca afacerile derulate în această piaţă să fie chiar mai mari, în condiţiile în care evaziunea fiscală joacă un rol semnificativ.
„Din datele Registrului Auto Român, cel care gestionează activitatea service-urilor auto, rezultă că, numai la ultimul control la nivel naţional, au fost identificate peste 770 de firme care nu aveau autorizaţia tehnică RAR şi nu respectau domeniul autorizat. Cu alte cuvinte, ori funcţionau ilegal, ori desfăşurau alte activităţi decât cele pentru care erau autorizate“, au explicat experţii de la KeysFin.
Tu unde îţi repari maşina?
Oferta spectaculoasă de servicii în acest domeniu prezintă şi riscuri pe măsură. Potrivit experţilor, calitatea serviciilor rămâne un mare semn de întrebare, mai ales la unităţile unde investiţiile au fost la minimul prevăzut de autorizaţii.
„Din discuţiile pe care le-am purtat cu oamenii de afaceri din acest domeniu, calitatea serviciilor reprezintă cea mai mare problemă în domeniu, alături de nivelul de profesionalizare al forţei de muncă. La nivel oficial, în această piaţă activează 37.902 angajaţi, cu niveluri de pregătire diferite“, spun cei de la KeysFin.
Inspectorii RAR-RA au descoperit, în cadrul controalelor la service-urile auto, cazuri în care nu exista autorizaţia tehnică eliberată de RAR, nu erau înregistrări şi nu erau ţinute dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie.
În alte situaţii, nu au fost menţinute condiţiile iniţiale de autorizare sau erau introduse pe piaţă produse şi materiale noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate / necertificate. Alte situaţii: lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora; lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor.
„În cazul în care mergeţi la un service de cartier, asiguraţi-vă de calitatea produselor care vor fi montate pe automobilul dvs., cereţi certificate de garanţie şi informaţi-vă dacă nu cumva vă sunt montate piese second-hand. De asemenea, trebuie să ştiţi că toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate“, spun analiştii.
Adrian NEGRESCU, www.keysfin.com
Revista Agrobusiness nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 20-21