Produsele lactate, de la afaceri profitabile de familie la… cooperative

După ce grupul francez Lactalis a decis să închidă fabricile din Floreni şi Vatra Dornei, aflate în portofoliul firmei Dorna Lactate, crescătorii de animale din Bazinul Dornelor, o zonă cu fâneţe şi păşuni naturale întinse şi unde principala îndeletnicire a localnicilor o reprezintă creşterea animalelor, s-au văzut în situaţia de a nu mai avea nimic sigur şi pe termen lung, chiar dacă aproape fiecare fermier avea un contract cu Dorna Lactate, iar grupul Lactalis a continuat să preia o parte din producţia de lapte. Pe plan local, cu sprijinul primăriilor, fermierii au depus proiecte europene pentru construirea de fabrici de procesare a laptelui sau au continuat proiectele începute. Cei care au investit în noile unități de procesare s-au bazat pe faptul că pot obţine până la jumătate din banii investiţi ca sprijin financiar nerambursabil de la Uniunea Europeană.

Fabrici cu fonduri europene

Primii fermieri care au luat iniţiativa de a procesa pe plan local laptele, după închiderea celor două fabrici din portofoliul Dorna Lactate, au fost cei din comuna Poiana Stampei. Iulian Gemănar realizează printr-un proiect pe fonduri europene, prin AFIR, Măsura 4.1, contractul de finanţare fiind deja semnat (contribuţia proprie este de 10%, un procent din 90% din cheltuielile eligibile fiind asigurate de Uniunea Europeană), un punct de procesare a laptelui, cu o capacitate de 1.000 litri pe zi de stocare, plus 2.000 litri în fabrică, din care va rezulta caşcaval, telemea şi brânză de burduf. De asemenea, în cadrul proiectului va face şi o fermă cu 30 de vaci cu lapte şi 20 tineret.

Pentru implementarea acestui proiect, Primăria s-a implicat prin asigurarea utilităţilor, cum ar fi extinderea reţelei de energie electrică în zona Muncel, locul de implementare a proiectului, precum și amenajarea drumului de acces spre acest obiectiv.

Al doilea proiect de procesare a laptelui de vacă aparţine lui Roman Mezdrea şi a fost realizat prin Măsura M5/2A – Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă, fermierul din Poiana Stampei realizând un lanţ alimentar integrat, producţie agricolă – procesare – comercializare. Prin proiectul realizat şi cu ajutorul GAL-ului Bazinul Dornelor în făbricuţa de procesare de la graniţa judeţului Suceava cu Bistriţa Năsăud se obţine caş afumat, smântână, urdă, telemea, unt, lapte acru şi chişleag. Materia primă este asigurată din propria fermă şi suplimentată din fermele de pe raza comunei.

Ţara Dornelor și cel mai bun şvaiţer

La Panaci există primul producător local din Ţara Dornelor şi din judeţul Suceava care a obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „Produs montan“ pentru cinci produse comercializate sub denumirea de „Călimani“: şvaiţer, caşcaval, caşcaval afumat, brânză frământată şi telemea. Produsele lactate „Călimani“ fac parte din categoria slow food, unde accentul se pune pe calitate, nu pe cantitate şi pe procesul tradiţional de prelucrare a laptelui, rezultând un produs local de excepţie care foloseşte materie primă numai de la vacile hrănite pe păşunile alpine, din zona munţilor Călimani. Gustul şi savoarea brânzeturilor sunt date de multitudinea de specii de plante cu care sunt hrănite animalele. Produsele sunt 100% naturale, în fluxul tehnologic nu sunt folosite culturi lactice, doar lapte de cea mai bună calitate şi cheag, aşa cum am aflat de la Adrian Crucianu – producător local din destinaţia de ecoturism Țara Dornelor.

Din toamna anului trecut mai există un producător local, tot în Bazinul Dornelor, care îşi poate eticheta trei produse cu menţiunea de calitate facultativă „Produs montan“. Este vorba despre Întreprinderea Individuală Ţăranu Nicolae Cristian din comuna Şaru Dornei; pe lângă șvaițer – produs de peste 100 de ani în Țara Dornelor, în mica făbricuță se mai produc, în mod artizanal și în cantități restrânse, alte două tipuri de brânzeturi maturate, ce poartă numele a două vârfuri muntoase din Călimani: Lucaciu și Măieriș. Pentru toate cele trei tipuri de brânzeturi sunt necesare minimum 3 luni de maturare ce urmează o procesare a celui mai bun lapte din zonă.

Şi brânzeturile de calitate realizate în inima Bucovinei de Compania Chitriuc, a cărei activitate a început în 1996, când la Bălcăuţi a început producţia caşcavalului Rucăr cu lapte provenit de la producătorii din Bucovina, au ajuns în galantarele unei reţele naţionale de supermarketuri. Produsele sunt realizate 100% din lapte din ferma proprie şi lapte colectat din comunele din vecinătatea oraşului Siret, păstrând reţete tradiţionale. Fabrica recent modernizată a fost autorizată la normele europene, igiena fiind de o mare importanţă atât pentru personal cât şi în procesul tehnologic, prin specialităţile de caşcaval de calitate premium conducerea firmei dorind să încurajeze micii fermieri locali.

Fabrică de lactate la Şaru Dornei

Peste 100 de fermieri din Bazinul Dornelor s-au asociat într-o cooperativă agricolă înfiinţată la Şaru Dornei. În cei peste doi de existență, numărul fermierilor care s-au înscris în Cooperativa Agricolă „Caşcaşaru Dornei“ a ajuns la 105, dar numărul acestora ar putea creşte rapid. Şi asta pentru că în comuna Şaru Dornei mai sunt alţi aproximativ 500 de fermieri. În total, cei 105 fermieri care s-au asociat cresc aproximativ 800 de vaci, dintr-un total de 2.000 cât există în comună. Chiar dacă în comună mai funcţionează alte două mici fabrici de produse lactate, nu va fi o concurenţă în domeniu, acestea fiind investiţii extrem de utile pentru întreaga zonă, mai ales că şi produsele obţinute sunt diversificate.

Cooperativa Caşcaşaru Dornei reuneşte fermieri cu efective de la câteva bovine până la câteva zeci sau sute şi îşi propune să construiască o fabrică de lactate la Şaru Dornei, cu magazin de desfacere. Investiţia are o valoare totală de un milion de euro, din care 70% sunt bani care provin de la Uniunea Europeană, iar diferenţa a fost asigurată de cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei. Noua fabrică de lactate va fi funcţională cel târziu în 2022.

Încă din martie 2019, când fermierii suceveni nici măcar nu îşi puneau problema că nu vor mai avea cui vinde laptele, primarul comunei Şaru Dornei, Cătălin Iordache (foto), declara în cadrul conferinţei judeţene „Încurajarea formelor asociative – o necesitate pentru dezvoltarea sectorului agricol la nivel local“, desfăşurată la Vatra Dornei, că cea mai bună soluţie pentru producătorii de lapte este înfiinţarea unei cooperative.

„Din cauza faptului că, la nivel de localitate, fiecare cetăţean şi fiecare primărie aveau posibilităţi reduse de a se dezvolta, am considerat că fiecare dintre noi nu poate să îşi facă o fabrică de procesare şi am găsit soluţia să ne unim între noi şi să punem bazele unei fabrici de procesare sau cel puţin să ne organizăm astfel încât activitatea pe care o prestăm în gospodărie să devină rentabilă. Aşa am înfiinţat o cooperativă şi ne-am gândit să apli-

căm pe proiecte pentru a obţine finanţarea de care avem nevoie. Atunci când ne unim forţele putem rezolva o problemă mult mai uşor“, consideră primarul comunei Şaru Dornei, Cătălin Iordache.

Fabrica, salvarea fermierilor

Fabrica de procesare a laptelui care va fi construită la Şaru Dornei va fi una extrem de modernă, cu utilaje de ultimă generaţie şi va fi deservită de 10 angajaţi. Va avea o capacitate de procesare de 10.000 litri de lapte la zi, iar de pe porţile ei vor ieşi diferite produse: iaurt, telemea, caşcaval, unt și brânză topită. În proiectul finanţat cu bani de la Uniunea Europeană mai sunt prevăzute achiziţionarea unei cisterne pentru transport lapte, maşini frigorifice, dar şi amenajarea unui magazin propriu de desfacere.

„Laptele de la noi din zonă este mai puţin din punct de vedere cantitativ, dar mai calitativ. Din acest motiv, crescătorii de animale din Şaru Dornei au avut mai multe discuţii cu reprezentanţii firmei Lactalis şi le-au cerut să plătească mai bine laptele pe care îl achiziţionau. Mai exact, un preţ corect era de 1,80 lei/litru, faţă de 0,70-1,00 leu/litru cât plătea firma care şi-a închis porţile. Ca urmare a acestui refuz am decis să ne asociem şi să procesăm singuri laptele pentru că altfel exista riscul ca oamenii să nu mai crească animale.

Mai sunt încă 500 de fermieri în comună care ar putea să ni se alăture, dar totul este benevol. Fabrica de procesare a laptelui, pe care eu cred că o putem inaugura la finalul anului 2021, va fi un stimulent serios pentru crescătorii de animale din comună şi mai cred că acesta este pasul corect pentru ca oamenii să nu renunţe la a mai creşte animale.

Practic, această investiţie poate constitui salvarea fermierilor din Şaru Dornei, iar exemplul acesta ar putea fi preluat şi în alte comune, mai ales că activitatea de creştere a animalelor şi de prelucrare a laptelui are o veche tradiţie în bazinul Dornelor“, susţine Cătălin Ioan Iordache, primarul din Şaru Dornei, care este şi membru al cooperativei agricole.

Silviu BUCULEI