Preluarea președinției Consiliului UE, o șansă extraordinară pentru agricultura românească

Deja este un fapt bine-cunoscut… La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. „Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene“, se arată într-un document al MAE. Într-adevăr, se pare că, cel puțin teoretic, pregătirea și derularea acestui mandat ar trebui să reprezinte o prioritate națională.

Ce înseamnă?

Preluarea conducerii Consiliului UE presupune faptul că România se va afla în centrul procesului decizional european, având un rol important în consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. Potrivit documentelor UE, „președinția va acționa în primul rând ca mediator imparțial și facilitator de consens, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre“. Tot potrivit documentelor oficiale, păstrarea unității proiectului european reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de pregătire și derulare a Președinției României la Consiliul UE. Tot în cadrul acestui proces au început deja să se desfășoare forumuri de consultare publică, comunicare și dezbatere tocmai în vederea preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Iar domeniile vizate acoperă tot spectrul vieții sociale și economice, de la politici pe piața muncii până la cele de sănătate publică, justiție sau mediul de afaceri.

Despre politicile agricole

Tot în cadrul procesului de pregătire intră și consultările grupului de lucru pentru Agricultură și Pescuit. Prezent la prima reunire a grupului, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc crede că 2019 poate fi un an decisiv pentru agricultura românească. „Nu pot să nu remarc faptul că este prima dată, de la aderararea la Uniunea Europeană, când România va putea să-și expună clar punctele de vedere. Până acum am fost în primul exercițiu financiar 2007-2013, iar până acum am luat doar ce ni s-a dat. Pentru că, de ce să nu, să spunem adevărul… Mai nimeni de la noi nu prea avea habar ce înseamnă Politica Agricolă Comună, regulamente europene sau programe financiare multianuale. Dar pentru perioada 2014-2020 am reușit măcar să ne împărțim banii și asta pentru că organizațiile profesionale din domeniul agricol s-au implicat foarte mult în a aloca fondurile financiare necesare acolo unde este nevoie de ele, iar acest lucru se vede prin rata de absorbție a fondurilor europene“, ne-a explicat Claudiu Frânc. Acesta mai crede că de la anul „România are șansa să contribuie la elaborarea regulamentelor europene care stau la baza plăților și a investițiilor în domeniul agricol. Și spun asta având în vedere și faptul că România are o specificitate aparte. Or, nici în acest exercițiu financiar nici în cel trecut, 2007-2013, România nu a beneficiat de prevederile regulamentelor privind specificitatea concretă a businessului agricol în funcție de obiciuri și loc. Prin aceste regulamente, fermierii români au posibilitatea să fie reglementate anumite măsuri și scheme de plăți în funcție de specificul zonei. Or, privind din acest unghi, România este una dintre cele mai bine conservate țări, cu arealuri foarte mari în ceea ce privește obiceiul locurilor, unde trebuiau implementate cu totul și cu totul măsuri față de ce s-a făcut până acum“, conchide Frânc.

Care sunt dorințele fermierilor

Cu același prilej, Mary-Eugenia Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, a prezentat pe scurt principalele dorințe ale fermierilor români. „Aș începe prin a spune că domnul ministru Daia a organizat în luna ianuarie o consultare cu toate organizațiile din agricultură, a făcut liste cu propuneri pentru noul PAC 2021-2027, după care a supus discuțiilor pe mail aceste propuneri. Drept urmare, fiecare asociație din domeniul agricol și-a trimis punctul de vedere și tocmai pe acestea se va creiona viitoarea politică agricolă a României. Cel puțin asta sperăm… Ce ne dorim? În primul rând păstrarea Pilonului I și Pilonului II cu menținerea plăților directe, dar și excluderea plafonării acestora. Apoi ne mai dorim programe sustenabile pentru dezvoltare rurală. De asemenea, este foarte importantă susținerea și dezvoltarea cercetării agricole, unde, după cum se știe, avem probleme foarte mari, care să ducă la creșterea calității și productivității ca principal obiectiv de asigurarea a hranei cetățenilor după 2020. Legat de acest lucru agricultorii români își doresc, totodată reducerea importului de alimente și creșterea exporturilor. În ultima perioadă suntem foarte afectați din punct de vedere comercial de concurența din afara granițelor, iar din acest motiv ne dorim drepturi egale între statele membre în accesarea piețelor terțe și repunerea pe temelii sănătoase a acordurilor de liber-schimb, care, credem noi, suferă în acest moment. De asemenea, ne dorim crearea unei instituții dedicate pieței de produse agricole pentru monitorizarea și armonizarea condițiilor comerciale. Ne mai dorim un grad de stabilitate a fermierilor mai ales prin trecerea ștafetei către generațiile tinere, cu asigurarea tuturor condițiilor pentru ca această generație să poată trăi și munci în mediul rural. Și nu, în ultimul rând, ne mai dorim digitalizarea satelor și crearea satului inteligent românesc, dar și excluderea plafonării subvențiilor care nu ne fac deloc bine, în paralel cu relaxarea birocrației în domeniu.“

„Acum România are șansa ca, pentru prima dată, să participe la redactarea regulamentelor europene, care se va face chiar în perioada în care România va avea președinția Comisiei Europene. De remar­cat că după iunie 2019 regulile jocului se schimbă pentru că statele membre trebuie să-și transpună legislația în așa fel încât din 2021să intrăm pe noul exercițiu financiar. Tocmai aceasta este una dintre marile șanse pe care ni le-a dat această rotație la președinția CE dacă vom ști să o folosim așa cum trebuie. Pentru asta decidenții politici vor trebui să învețe să asculte de organizațiile profesionale, care au deja o expertiză în implementarea măsurilor europene în sectorul agricol; doar în aceste condiții rezultatele vor fi cu adevărat favorabile pentru agricultura acestei țări.“ Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine.

Bogdan PANȚURU