Miza secolului pentru România: Ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră?
Iulie a fost fără îndoială, pe lângă altele, o lună „fierbinte“ atât pe culoarele puterii cât și în societatea civilă legat de zăcămintele de gaze din Marea Neagră. Miza întregii afaceri vorbește de la sine: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, evaluate la circa 70 de miliarde de euro.
Lege adoptată
În prima parte a lunii iulie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Trebuie spus că în acest moment, în zona continentală a Mării Negre, se derulează două proiecte. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas, în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. Astfel, potrivit estimărilor oficiale, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a constatat până acum, rezervele putând fi, după cum spun unele voci, mult mai mari. Din punctul de vedere al companiilor interesate de aceste zăcăminte, lucrurile ar trebui lăsate „așa cum sunt“ din punctul de vedere al taxării și impozitării. Numai că la lege au fost aduse modificări de ultim moment legate de impozitarea suplimentară (progresivă), fapt ce i-a nemulțumit profund pe reprezentanții companiior implicate. Pe scurt, corporațiile au argumentat că noile măsuri fiscale vor afecta grav stabilitatea și predictibilitatea businessului. Fondul problemei a fost, în fapt, ideea ca statul să ia mai mulți bani la buget, suplimentar la accizele ridicol de mici practicate până acum. De aici și nemulțumirile, de o parte și alta, larg dezbătute în presă.
Cuiul lui Pepelea
Miezul problemei s-a aflat în articolul 19 din Legea adaptată de deputaţi, votat anterior de Senat, într-o altă formă (favorabilă companiilor). „Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv; c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv; d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv; e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv; f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv; g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv; h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv; i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh“, se arată în articolul 19 din iniţiativa adoptată de deputaţi.
Redevențe suplimentare de 230 mil. euro pe an
Extracţia gazelor din Marea Neagră ar putea tripla nivelul redevenţelor curente primite de statul român, generând încasări suplimentare de 230 de milioane de euro pe an, se arată într-un document al Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA). Şi asta în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat din redevenţe sunt estimate în acest an la 140 de milioane de euro.
În plus, rata efectivă a redevenţelor pentru perimetrele offshore este de 13%, întrucât producţia este mare, în timp ce media redevenţei din perimetrele onshore (terestre) este de 7%. Companiile arată care sunt beneficiile pentru statul român în urma derulării acestor proiecte, precizând că există un potenţial de peste 6 miliarde de dolari în investiţii pe termen scurt pentru proiecte offshore noi şi în infrastructura aferentă, pe lângă cele două miliarde de dolari deja investite în aceste proiecte în ultimii 10 ani, potrivit Agerpres. „În ultimii 10 ani s-au investit peste 2 miliarde de dolari doar pentru activităţile de explorare. Dezvoltarea facilităţilor de producţie pentru proiectele noi implică investiţii suplimentare de câteva miliarde de dolari. Pot trece 15 ani de la explorare până la prima producţie. Investitorii cheltuiesc toţi banii în avans“, se arată în documentul RBSTA. „Creşterea impozitelor atunci când au fost realizate deja investiţii semnificative în explorare ar putea fi considerată o măsură punitivă. În ultimii 10 ani s-au investit peste două miliarde de dolari numai în activităţile de explorare şi un miliard de dolari în perimetrele aflate în prezent în exploatare. Confirmarea legală şi contractuală a stabilităţii fiscale în ceea ce priveşte petrolul şi gazele offshore este esenţială pentru încrederea investitorilor şi va fi foarte importantă pentru titularii de concesiuni înainte de a lua decizia finală de investiţie“, mai arată petroliștii.
A fi sau a nu fi…
Până la urmă, care sunt „redevențele“ (în sens larg) pe care le primește statul român pentru bogăția sa din Marea Neagră? Întrebarea aceasta trebuie să ne-o punem plecând de la premisa constituțională stabilită de art. 136 din Constituția României potrivit căreia „(al. 3) (…) resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (al. 4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele (…) pot fi concesionate ori închiriate; (…)“ „Păi, pentru a afla cota atinsă de România din resursele sale, va trebui să adunăm și redevența pentru gaze cuprinsă între 3,5% și 12% (așa cum e ea stabilită prin Legea gazelor 85/203 actualizată în 2018). Astfel, în condițiile în care nu ar fi fost exceptate resursele din Marea Neagră de la aplicarea de la «OG 7/2013», România ar fi atins între minimum 49,21% și maximum 57,71% din valoarea gazelor sale exploatate de către companiile petroliere, fapt care ne-ar fi situat cu nivelul redevențelor printre țările demne și civilizate.“ avocat Dan Chitic
Mai bogați ca Emiratele Arabe?
Președintele Comisiei pentru Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, a făcut câteva afirmații la o televiziune care, dacă sunt adevărate, ar trebui să ne dea serios de gândit. Astfel, Iancu a povestit un episod interesant produs în decembrie 1973, în cadrul vizitei oficiale făcute de Nicolae Ceaușescu la Casa Albă, la invitația lui Richard Nixon.
„În 1973 Ceaușescu face o vizită în SUA. Acolo, partenerii americani îl iau, îl duc într-o anumită încăpere și focalizează din satelit casa lui de la Scornicești. (…) Și îi demonstrează, prima dată, că văd tot ce se întâmplă în spațiul aerian – și întâmplător, în ziua aia trecuseră trei avioane – și casa lui în detaliu. Dar, i-au spus că nu pentru a-i arăta casa i-au făcut această demonstrație, ci ca să știe că în jurul casei sale și în acea regiune există cărbune, este lignit. Iar în Marea Neagră – și au focalizat Marea Neagră – se află gaze, petrol și titan. Iar gaze și petrol mai mult decât în Emiratele Arabe; astfel românii ar fi cei mai bogați din regiune. «Veniți, vă dăm licența pentru platforme și valorificați-vă singuri bogăția pe care o aveți acolo» (…), ar fi spus americanii.“
Bogdan PANȚURU
Este perfect adevarat ca americanii ne-au aratat ca avem titei si gaze in marea noastra , . Tot ei ne-au dat si patentul pentru prima platforma Gloria , care a inceput sa produca Si am produs si am rafinat titei de la noi , pana cand am dat tot titeiul si gazele la OMV , si alte companii pe o redeventa de rahat si pe doi lei ,pe spaga , pentru ca UE ne-a obligat , cum am dat tot ce a fost industrie si agricultura ( acolo ni s-a impus cote de export ) ca sa nu concuram tarile UE producatoare si bastinase . Acum s-au descoperit noi zacaminte de gaze , sarace , adica pentru consum , ardere , dar si prelucrare avansata daca avem etan in concentratie mai mare )mai precis nu trebuie decat o uscare , cogenerare , investitie mica comparativ cu gaze mai bogate , dar nu suficient de bogate ca sa faci o instalatie de separare pentru C3+ . Ca atare Carlyle ,cea mai avansata companie in prospectiune ( companie cu Banca modiala investitor majoritar ) au cumparat pe nimic teritoriu din M Neagra pentru prospectiuni si eventual exploatare , . evident ei stiu unde au investit ,stiu si potentialul zacamantului , dar au fost chipurile bulversati de noua lege , cred singura data de PSD , care culmea este cat de cat in interesul tarii , cu o redeventa rezonabila, minima comparativ cu alte tari si cu obligatia ca o parte din gaze sa ramana in tara . Daca practicam redeventele din tarile producatoare de gaze si titei , din momentul privatizarii resurselor tarii , poate acum eream mai bogati , asa cum in tarile arabe , practic nu costa mai nimic combustibilul la masina , sau casnic . Ne-am vandut pe nimic , pe spaga luata de baietii destepti .Chiar sunt curios daca cele doua companii ( Exon ,Carlyle care au investit cat de cat vor renunta la exploatare pe motiv ca trebuie sa mai dea ceva si Romaniei ) Sa fim seriosi , niciodata ,pentru ca ei din start si-au calculat ca in 5 ani sa-si amortizeze investitia ( acum probabil in sase ani ) dupa care profit maxim , miliarde de dolari , euro .