Cât va continua dependența energetică a Uniunii Europene de Rusia?

Share

Se așteaptă ca UE să prezinte în curând o strategie de a renunța la sursele de energie din Rusia până în 2027. Având în vedere lipsa unei unități pe plan european, tot mai multe state au început să solicite anumite tratamente preferențiale, consideră Radu Puiu, Financial Analyst, în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Astfel, România se poziționează mai bine decât alte state europene. Deși țara noastră importă aproximativ 70% din țițeiul pe care îl rafinează, doar 20% din consumul total provine din Rusia.

Mai mult, și Japonia ia în calcul o formă de embargo împotriva petrolului rusesc, dar încă fără decizii concrete. La sugestia SUA, UE ar putea crea un plan temporar. Acesta ar presupune tarife de import pentru petrolul rusesc și introducerea treptată a unui embargo asupra petrolului. Planul tarifar ar urma menține un volum mai mare de petrol rusesc pe piața globală, limitând creșterile de preț provocate de un embargo complet, dar și veniturile încasate de Rusia, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Totodată, Agenția Internațională a Energiei prognozează că majorarea prețurilor la pompă și încetinirea creșterii economice vor reduce în mod semnificativ redresarea cererii în acest an și în 2023.

UE se așteaptă să fie necesare 210 de miliarde de euro în investiții suplimentare până în 2027 și 300 de miliarde de euro până în 2030, pentru renunțarea la combustibilii fosili din Rusia și atingerea noului obiectiv climatic (45% din energia din UE să fie din surse regenerabile până în 2030).

Pe termen scurt și mediu, sectorul de combustibili fosili va avea de câștigat dar, pe termen lung, atenția rămâne în continuare concentrată asupra energiei verzi și, mai devreme sau mai târziu, tranziția va avea loc, explică Radu Puiu.

Anumite probleme rămân…

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat detaliile unui al șaselea pachet planificat de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai, care include mișcarea fermă împotriva petrolului. Propunerea UE vizează interzicerea importului de țiței în următoarele șase luni și de combustibili rafinați până la începutul lunii ianuarie. Nu în mod neașteptat, cele trei țări fără ieșire la mare, cu cea mai mare dependență de petrol (Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), au respins imediat propunerea de a elimina, treptat, țițeiul rusesc până la sfârșitul anului 2023, solicitând un interval de timp mult mai lung până în 2025.

Instabilitatea indusă asupra prețului și apariția unor penurii de petrol în Europa au fost principalele argumente înaintate. În prezent, negocierile tind să avanseze extrem de încet, Comisia Europeană încercând să găsească compromisuri pentru a asigura un vot în unanimitate. UE are nevoie de acordul unanim din partea celor 27 de membri ai săi pentru a promova fiecare set de sancțiuni. Până acum, asta s-a întâmplat.

Un embargo petrolier ar fi cea mai dură sancțiune de până acum, rănind capacitatea Moscovei de a finanța războiul. Ungaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei din UE, a declarat că vrea să primească compensații în valoare de sute de milioane de euro din partea Uniunii pentru a atenua costul renunțării la petrolul rusesc.

Având în vedere lipsa unei unități pe plan european, tot mai multe state au început să își urmeze propriul interes, solicitând anumite tratamente preferențiale. Astfel, Bulgaria este unul dintre ele, solicitând derogări de la interdicția propusă. Se previzionează ca o strategie a UE de a renunța la sursele de energie din Rusia până în 2027 să fie prezentată în curând.

Această inițiativă este așteptată să sublinieze o investiție limitată care va fi necesară pe termen mai scurt în infrastructura petrolieră, pentru a garanta securitatea aprovizionării țărilor care sunt pe deplin dependente de petrolul din conductele rusești.

Și Japonia are în vedere „pedepsirea“ Rusiei prin introducerea unui embargo asupra petrolului. Totuși, oficialii niponi au declarat că momentul și metoda de introducere a unei astfel de măsuri vor fi stabilite luând în considerare posibilele efecte economice.

Blocajul UE

Având în vedere blocajul cu care se confruntă UE cu privire la măsurile impuse importurilor de petrol din Rusia, Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a înaintat o idee interesantă… Potrivit acesteia, Uniunea Europeană ar putea crea un plan temporar, care să presupună tarife de import pentru petrolul rusesc și introducerea treptată a unui embargo asupra petrolului, care vizează reducerea veniturilor energetice ale Rusiei. Conceptul de tarif urmează a fi prezentat la o întâlnire a liderilor financiari ai statelor G7, ca o modalitate mai puțin costisitoare din punct de vedere economic de a reduce veniturile din petrol ale Moscovei, producând în același timp rezultate mai rapide, conform unor oficiali ai Trezoreriei SUA. Planul tarifar ar urma să mențină un volum mai mare de petrol rusesc pe piața globală, limitând creșterile de preț provocate de un embargo complet și, în același timp, veniturile încasate de Rusia din exporturi.

Oficialii au spus că există o dorință puternică în rândul multor guverne de a opri cumpărarea petrolului rusesc cât mai repede posibil, dar că acest lucru implică un risc mare ca embargourile directe să crească semnificativ prețul petrolului.

Agenția Internațională a Energiei (AIE) a declarat că volumele în continuă creștere din statele OPEC+, din Orientul Mijlociu și SUA, împreună cu o încetinire a creșterii cererii, sunt așteptate să prevină un deficit amplu de aprovizionare pe fondul accentuării problemelor cu oferta din Rusia.

Ce și cum va fi?

Acest raport sugerează că impactul economic al sancțiunilor ulterioare asupra petrolului din Rusia, dezbătut de către Uniunea Europeană, ar putea fi limitat. De asemenea, AIE a susținut că se prognozează că majorarea prețurilor la pompă și încetinirea creșterii economice vor reduce în mod semnificativ redresarea cererii în acest an și în 2023.

Restricțiile impuse în China pentru a ține sub control virusul au alimentat o încetinire a economiei celui mai mare importator de petrol pe plan mondial.

România se poziționează mai bine decât statele menționate până în prezent. Deși țara noastră importă aproximativ 70% din țițeiul pe care îl rafinează, doar 20% din consumul total provine din Rusia. În plus, o mare parte din efectele asupra prețului la pompă este posibil să fie deja incluse în preț. OMV Petrom a anunțat deja că nu mai folosește petrol rusesc, deși acest lucru presupune costuri mai mari, se mai arată în analiza XTB.

Comisia Europeană a anunțat un plan de 210 de miliarde de euro pentru a pune capăt dependenței sale de combustibilii fosili din Rusia, într-un interval de cinci ani, și pentru a accelera tranziția la energia verde. Uniunea Europeană se așteaptă să fie necesare 210 de miliarde de euro în investiții suplimentare până în 2027 și 300 de miliarde de euro până în 2030, pe lângă cele deja necesare pentru a îndeplini obiectivul climatic al blocului pentru 2030. În cele din urmă, a spus că investițiile vor reduce factura de import de combustibili fosili din Europa.

Programul RePowerEU va ajuta la economisirea a mai multă energie, la accelerarea procesului de eliminare treptată a combustibililor fosili și, cel mai important, la lansarea investițiilor la o nouă scară. Aceste investiții includ 86 de miliarde de euro pentru energie regenerabilă și 27 de miliarde de euro pentru infrastructura cu hidrogen, 29 de miliarde de euro pentru rețelele electrice și 56 de miliarde de euro pentru pompe de căldură. Pentru a accelera planurile, Comisia a propus o țintă obligatorie mai ridicată din punct de vedere juridic, pentru a obține 45% din energia din UE din surse regenerabile până în 2030, înlocuind propunerea sa actuală de 40%. Această inițiativă reprezintă și un răspuns față de asigurarea unei securități energetice a blocului și pentru a reduce dependența de Rusia.


În 2021, aproximativ 25% din importurile de petrol ale UE au venit din cel mai mare stat al planetei, mult mai mult decât orice altă țară.

Cu toate acestea, sentimentul general față de prețuri a rămas optimist datorită unei redresări așteptate a cererii în China, pe măsură ce se încearcă ridicarea restricțiilor.

Toate datele privind oferta sugerează că scăderile vor fi superficiale, în ciuda problemelor Chinei.

În acest sens, marjele de profit ale companiilor din sectorul petrolier ar putea să aibă de câștigat, în special în contextul în care cererea se va orienta către companii din SUA sau din Orientul Mijlociu.

 


Problema războiului

Conflictul din Ucraina este în plină desfășurare, iar efectele sale încep să devină tot mai resimțite pe plan global. De la problemele cu oferta de cereale ca urmare a cantităților mari de produse blocate în Ucraina până la inflația galopantă, economia globală este supusă tot mai multor presiuni. O mare parte din aceste efecte vin ca urmare a aprecierii prețului petrolului, iar volatilitatea pe această piață pare a fi departe de a se încheia. Uniunea Europeană a propus pentru prima dată introducerea unui embargo amplu asupra petrolului din Rusia. Blocul speră ca Europa să nu mai importe petrol rusesc până la sfârșitul anului.


(B.P.)