reclama youtube lumeasatuluitv

Livada „plantată“ cu fonduri europene

Share Button

Nu este prima oară când fermierii îmi spun că accesarea fondurilor europene reprezintă pentru ei o gură de oxigen. Teoria mi-a fost reconfirmată într-o discuție cu un avocat care a renunțat temporar la profesia lui de bază pentru a înființa o plantație cu meri și cireși în județul Timiș. Cum a funcționat planul de afaceri și care este strategia avocatului Lucian Stoienel aflăm din interviul pe care ni l-a acordat.

175.000 de euro pentru 11 hectare de livadă

Rep.: Sunteți unul dintre tinerii curajoși care au ales agricultura ca domeniu de activitate.

Lucian Stoienel: Am derulat un proiect pe măsura „Tânăr fermier“ și cu aceste fonduri s-a ivit ocazia să cumpăr o livadă prinsă într-un regim de executare silită în 2012. Am scris proiectul și am așteptat să apară măsurile, apoi am primit finanțare nerambursabilă în procent de 70%, aproximativ 175.000 de euro. A fost o conjunctură fericită să intru în posesia acestei livezi într-un bazin pomicol din județul Timiș.

Rep.: Aveați anterior experiență în agricultură?

LS: Nu. Profesia mea de bază era avocatura, dar mi-am spus că este momentul să încerc să dezvolt o afacere cu fonduri europene. După aprobarea proiectului am început defrișarea și plantarea pe o suprafață de 11,6 hectare, iar ca specii pomicole am ales mărul și cireșul. Meri erau și în fosta livadă, iar cireșul l-am ales pentru valoare adăugată mai mare. Cireșele sunt mai scumpe.

Rep.: Materialul săditor de unde l-ați achiziționat, ce soiuri aveți și care este nivelul de productivitate al acestora?

LS: Materialul săditor l-am cumpărat din România de la societatea Pom Fruct Aiud, iar cel care a întocmit proiectul tehnic, un profesor universitar, a ales pentru livadă soiurile de cireș Van, Bigarreau Burlat, iar la mere soiurile Florina, Red Delicios, Golden și Starkinson. Sunt soiuri cu referințe bune, iar în anii de maturitate, după 7-8 ani, la mere, spre exemplu, producția ajunge la 30t/ha. Dar asta pentru că vorbim despre o livadă intensivă, nu pe șpalier. Urmează să cumpăr și utilaje, un tractor, atomizor, tocător cu palpator, remorcă cu dublu ax.

Cooperativa, o șansă în plus la valorificare

Rep.: Sunteți la început de drum, dar cum vedeți evoluția acestui proiect?

LS: Sunt încrezător. Am mulți prieteni care mi-au spus că este puțin probabil ca afacerea să fie o reușită pentru că lipsesc forța de muncă și oportunitățile de valorificare. Dar, pentru a înlesni cel puțin partea de valorificare, am aderat la o cooperativă pomicolă și împreună cu alți pomicultori vom lucra în jur de 220 de hectare de livadă. Fără a fi membru al unei cooperative, ar fi fost mai dificil de realizat valorificarea. Eu, spre exemplu, am dat mail-uri marilor lanțuri de magazine și nu au răspuns. În plus, prin cooperativă vom putea atrage fonduri noi, vom achiziționa inputurile la prețuri rezonabile, iar pentru desfacere vom avea o paletă mai largă de fructe.

Rep.: Această coeziune a venit cu anumite condiții?

LS: Va trebui să livrez către cooperativă 50% din producție, iar restul voi încerca să-l valorific prin forțe proprii. Toamna aceasta am făcut plantarea, dar peste trei ani livada va fi comercială.

Procesarea, un plan de viitor

Rep.: Aveți de gând să valorificați doar materia primă sau vă gândiți să o procesați?

LS: În viitor da, mă gândesc și la procesare. Am păstrat 2.000 mp din această livadă, care este situată chiar lângă drumul național Lugoj – Reșița, pentru a face o mică făbricuță unde intenționez să realizez sucuri naturale, compoturi și fructe deshidratate.

Rep.: Este o inițiativă la nivel de teorie, dar ați gândit deja o valoare economică?

LS: Cred că tot undeva la 200.000 de euro.

Rep.: Credeți că fără accesarea fondurilor europene ați fi reușit să puneți pe picioare un astfel de proiect?

LS: Cu siguranță nu aș fi făcut această investiție. De altfel, la scurt timp după cumpărarea livezii niște italieni mi-au oferit un preț dublu pe terenul cumpărat, dar am preferat să nu fac un profit rapid, ci să gândesc pe termen lung.

Rep.: Acordarea acestor bani a venit cu impunerea unor condiții ce trebuie respectate?

LS: Sunt niște indicatori financiari pe care trebuie să îi respect legat de producție și de valoarea nefiscalizată a acelei producții, iar activitatea va fi monitorizată timp de cinci ani.

Primul an comercial, începutul rentabilității

Rep.: În cât timp credeți că va deveni livada sustenabilă și rentabilă?

LS: Sper că se va întâmpla acest lucru chiar din anul trei de plantare, adică în primul an comercial.

Rep.: Este foarte important ca, pe lângă implementarea efectivă a proiectului, să existe și o strategie de marketing, să se creeze un brand, o poveste…

LS: Proiectul meu se va numi „Livada avocatului“, iar povestea este aceea că ne putem reorienta în timp util și profesional. Sper că va deveni o afacere sustenabilă, care să aducă profit și care să creeze sezonier locuri de muncă. Știu că este o problemă lipsa forței de muncă, dar lângă Buziaș am descoperit un potențial de colaborare cu un centru de reeducare minori. Contracost, cu toate formulele legale, aceștia pot presta servicii pentru noi în perioada de recoltare. Astfel proiectul capătă și o notă socială.


„Recomand și altor tineri să înceapă afaceri în agricultură pentru că accesarea fondurilor europene este o șansă pe care țara noastră nu trebuie să o rateze. Cu aceste fonduri putem adăuga valoare și am putea deveni, de ce nu, «cămara Europei» pentru că pe soiuri tradiționale avem un deficit comercial major.“ – Lucian Stoienel


Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.