fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

În Uniunea Europeană piața deșeurilor este suprasaturată

Share Button

Omenirea produce cantități uriașe de deșeuri, iar soluțiile existente pentru a scăpa de ele vin cu un preț. Gropile de gunoi poluează aerul, apa și solul, iar incinerarea deșeurilor poate genera, de asemenea, emisii de poluanți ai aerului. Și atunci, ce e de făcut? Răspunsul este simplu. Să reciclăm mai mult. Teoria sună bine, dar în România uneori practica este greu de pus… în practică. Am fost recent la o stație de colectare și sortare a deșeurilor. Gabriel Ceachir, administratorul firmei, ne-a spus lucruri interesante despre mecanismul de funcționare a afacerilor cu deșeuri și despre legislația specifică domeniului. Să nu mai ascundem gunoiul sub preș, zic.

Cca. 80% din deșeurile menajere pot fi reciclate, dar…

‒ S-a vorbit foarte mult în ultimii ani despre reciclare și cantitățile exorbitante de deșeuri pe care le produce omenirea. Ce se întâmplă acum în acest domeniu?

‒ Reciclarea la nivel național și chiar mondial este un domeniu în fază incipientă. Deșeurile constiuie o problemă destul de mare la nivel mondial pe care nu o mai putem ignora. Iar reciclarea este cea mai bună soluție, dar în momentul de față acest domeniu este în fază incipientă. În ultimii ani au început să apară tehnologii inovative și modalități diferite de a folosi produsele și subprodusele obținute în urma reciclării. Principala problemă este consumul mare de energie pe care îl presupune reciclarea. Însă interesul pentru acest domeniu este în creștere, asta și pentru faptul că suntem presați să găsim soluții pentru deșeurile pe care le producem. Există tipuri de deșeuri care nu pot fi incinerate, singura soluție fiind incinerarea sau depozitarea la gropile de gunoi, deși această ultimă variantă nu este în regulă pentru că obiectivul este de fapt ecologizarea gropilor de gunoi. Ar trebui să transformăm gropile de gunoi într-o sursă de materie primă și cred că putem face asta. În România, în special companiile străine au făcut investiții importante în reciclare mai ales pe partea de mase plastice. Uniunea Europeană, impune o rată de reciclare de 50% din deșeurile menajere, dar România reciclează doar 15% din deșeurile provenite de la populație. Din experiență vă spun că 80% din deșeurile menajere pot fi reciclate.

Companiile străine au investit cel mai mult în reciclarea din România

‒ Sunteți unul dintre antreprenorii care au intuit potențialul unei astfel de afaceri. Cum a dema­rat efectiv acest proiect?

‒ În 2014 am făcut un credit, am închiriat o hală, am cumpărat un camion cu o capacitate de 3,5 tone pentru colectarea deșeurilor și o presă. Am început activitatea la un nivel redus și la început ne-am ocupat doar de colectarea deșeurilor și de o oarecare sortare a lor. Acum avem trei puncte de lucru și am ținut cont să acoperim toate punctele cardinale ale Capitalei, astfel încât logistica să fie cât mai lejeră. Fiecare punct de lucru este dotat cu presă cu balotare, cântare, mori pentru mărunțirea deșeurilor. Lunar, în aceste puncte de colectare intră peste 1.000 de tone din toate tipurile de deșeuri pe care le colectăm, dar am putea mări capacitatea acestor puncte de colectare de trei ori. Deșeurile ajung aici, sunt sortate pe categorii și sunt livrate către reciclatorii finali. Cel mai mare reciclator cu care colaborăm este compania Green Group. Aceștia au făcut investiții foarte mari aici, iar capacitatea fabricilor lor nu poate fi acoperită de cantitatea de deșeuri reciclabile care vine din partea României. De aceea importă deșeuri, în special pet-urile.

‒ Spuneați într-o discuție anterioară că putem transforma gropile de gunoi într-o resursă inepuizabilă de materie primă și profit. Încurajați dezvoltarea unor astfel de afaceri?

‒ Este o afacere profitabilă și este loc pentru toată lumea. Ca idee, suma minimă care ar trebui investită acum într-un astfel de business este de cca. 25.000 de euro, bani care se pot amortiza în mai puțin de un an. Dar asta ține însă foarte mult și de abilitățile manageriale ale fiecăruia. Sunt importante contractele pe care le obții și cu cine lucrezi. Dar este o afacere care merită încercată. În urmă cu trei ani deșeurile constituiau o problemă pentru cei care le produceau pentru că nu existau spații de depozitare, spre exemplu, dar acum deșeurile sunt cumpărate de colector la prețuri foarte bune. Cheltuielile inițiale reduse și beneficiul mare obținut de pe urma ecobonificațiilor au determinat apariția a foarte multe firme de colectare.

Când regulile se schimbă în timpul jocului

‒ Ce sunt ecobonificațiile și de ce considerați că ar fi un pilon de susținere a colectării deșeu­rilor și reciclării lor?

‒ Ecobonificațiile sunt cumpărate de către cei care pun deșeuri de ambalaj pe piață și nu pot recicla individual 60% din cantitatea pusă pe piață anual. Ei au obligația de a cumpăra aceste bonificații sau pot plăti la sfârșitul anului pentru fiecare tonă pusă pe piață suma de 2.000 lei. Cei mai mulți aleg să cumpere bonificațiile cu 400-700 lei pe tonă. Acordarea lor a încurajat destul de mult dezvoltarea sistemului de colectare și de reciclare. Era o afacere destul de bună, dar acum sunt niște schimbări legislative potrivit cărora ecobonificațiile vor mai fi acordate colectorilor doar dacă au contract de salubritate cu localitatea de pe raza căreia colectează deșeurile. În contextul ăsta cei mai mulți colectori vor dispărea, iar cei mai norocoși se vor transforma în reciclatori.

‒ Ați menționat că 80% din deșeurile menajere sunt reciclabile, dar că nu se întâmplă așa. Unde este problema?

‒ Entitățile juridice sunt obligate prin legislație să colecteze deșeurile selectiv pe minimum trei categorii, iar colectarea în acest sector se desfășoară fără impedimente. Probleme apar când vorbim despre deșeurile produse de populație. În cazul acesta rata de reciclare este extrem de mică și asta pentru că sistemul de colectare și tehnicile de sortare a deșeului menajer sunt anevoioase. În plus, și dimensionarea stațiilor de sortare a fost gândită prost. Acum, pentru că reciclarea începe să fie o preocupare, trebuie făcut ceva și în sensul acesta. Marea majoritate a pet-urilor și sticlelor ajunge la groapa de gunoi, o parte din ele sunt ulterior preluate de colector, dar calitatea lor este mai proastă decât dacă ar fi fost colectate direct de la utilizator. Suntem forțați să luăm măsuri pentru că nu mai putem compacta deșeurile pe gropile de gunoi, iar în Uniunea Europeană piața deșeurilor, în special mase plastice, este suprasaturată.

Frână pentru reciclare

Marin Nicoleta – șef centru colectare-sortare deșeuri

„Dacă deșeurile vor fi preluate exclusiv de cei de la salubritate, cum se prevede în noua legislație, sistemul de colectare selectivă va fi inutil pentru că deșeurile vor ajunge la comun în mașinile de gunoi și apoi la groapă. Asta înseamnă poluare mult mai mare și riscul de a intra în contact cu deșeuri periculoase pentru ca, în final, deșeurile să nu mai poată fi sortate și reciclate. În momentul de față cei de la salubritate nu au posibilitatea de a trimite mașini pentru fiecare categorie de deșeuri astfel încât cele reciclabile să nu mai ajungă la gropile de gunoi. Este o situație care va împiedica ridicarea nivelului de reciclare. În mod paradoxal, conform noilor măsuri legislative publicate în ianuarie în Monitorul Oficial, procentul de reciclare a crescut de la 60% la nivel global la 65%. Cota de reciclare la sticlă a crescut de la 60% la 70%, la lemn de la 14% la 45%, la plastic de la 22,5% la 45%, iar metalul de la 50% la 60%. România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.