Afaceri

Noua PAC 2014 – 2020, în viziunea comisarului Dacian Cioloş

Share

ciolosÎn ciuda aplicării unei importante reduceri a bugetului Uniunii Europene cu ocazia ultimului summit din 2012, comisarul european Dacian Cioloş consideră că trebuie continuate şi consolidate toate reformele propuse în planul noii Politici Agricole Comune. În viziunea sa, cele mai importante capitole ce se regăsesc în PAC 2014-2020 sunt: reforma plăţilor directe, măsurile de înverzire, politica de dezvoltare rurală, securitatea alimentară şi crearea unor fonduri mutuale pentru sprijinirea intereselor agricultorilor.

Reforma plăţilor directe rămâne o prioritate

În cadrul conferinţei „CAP@50: Communication network event“, eveniment organizat în luna decembrie la Bruxelles de Direcţia Generală de Agricultură a Comisiei Europene pentru prezentarea celor mai bune proiecte de comunicare şi promovarea a noii Politici Agricole Comune 2014-2020, comisarul european Dacian Cioloş a prezentat celor peste 250 de experţi în comunicare şi jurnalişti prezenţi perspectivele şi obiectivele noului PAC 2014-2020. Astfel, convergenţa şi reforma plăţilor directe rămân unele dintre obiectivele principale asumate de comisar. „Reforma pe partea de plăţi directe va rămâne în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020. În Consiliul European s-a discutat despre convergenţa externă între statele membre, chiar dacă va fi puţin diluată. Rămân ca obiective în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 două lucruri care mi se par importante pentru a ţinti mai bine plăţile directe, respectiv schema pentru fermele mici şi sprijinul pentru tinerii agricultori“, a declarat Dacian Cioloş.

Măsurile de înverzire, eligibile la plată din 2014

În ceea ce priveşte politicile de agromediu, referindu-se la România, comisarul consideră că nu o să avem probleme în aplicarea măsurilor de înverzire deoarece ţara noastră deţine deja zone de interes ecologic. Mai mult decât atât, aceste zone, care nu sunt eligibile la plată în prezent, vor putea primi finanţare începând din 2014 prin noua Politică Agricolă Comună. „Cred că în România nu o să fie o problemă aplicarea acestei măsuri de înverzire, respectiv păstrarea unui procent de 7% din suprafaţa fermei în interes ecologic, pentru că acolo s-au păstrat bine anumite reflexe şi din acest punct de vedere. Numai în zona de sud a ţării, unde suprafaţa arabilă e cea mai compactă, se găsesc benzi forestiere care există deja sau sunt în curs de plantare.

La fel, pe marginea canalelor de irigaţii sunt benzi care nu se pot cultiva şi margini de parcele care nu se pot utiliza tot timpul. Nu numai că suprafeţele acestea vor fi eligibile pentru plată din 2014, în limita a 7% din dimensiunea fermei, dar chiar vom încuraja agricultorii să le menţină. Chiar dacă nu au o valoare agronomică pentru cultură, aceste zone verzi au o valoare legată de biodiversitate şi de mediu“, a precizat Dacian Cioloş. Tot din 2014, agricultorii vor avea posibilitatea unei echivalări cu alte măsuri de agromediu din Pilonul II, dacă nu vor alege să acceseze fonduri pe aceste măsuri de înverzire propuse pe Pilonul I din PAC. De asemenea, comisarul a mai subliniat şi că există propuneri ca jumătate din procentul de înverzire de 7% să poată rămâne individual la nivelul fermei, iar cealaltă jumătate să poată fi gestionată la nivel regional, de mai multe ferme sau comune, pentru a se pune în valoare astfel de suprafeţe verzi care există în zona respectivă.

Securitatea alimentară, dependentă de dezvoltarea rurală

În viziunea comisarului, obiectivul securităţii alimentare în UE trebuie corelat cu dezvoltarea rurală, motiv pentru care susţine menţinerea unui buget important pentru finanţarea politicilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care fermierii de la nivelul întregii Uniuni trebuie să atingă o serie de standarde ale producţiei. În acest sens, noul guvern al României trebuie să se implice mai mult atât în modernizarea şi restructurarea agriculturii, cât şi în sprijinirea cercetării şi inovării din acest sector. Acest lucru presupune o mai bună colaborare între fermieri, companiile de consultanţă agricolă şi staţiunile de cercetare, precum şi stabilirea de contacte cu alţi parteneri din alte state membre. „Pe de o parte, pe unele domenii, România are experienţa ultimelor decenii în cercetare agricolă, experienţă care poate fi valorificată la nivel european, iar pe de altă parte, agricultorii din România au nevoie de sprijin pentru a-şi putea dezvolta performanţa“, a subliniat comisarul european.

Crearea fondurilor mutuale – un instrument important în noul PNDR

Un alt subiect abordat de Dacian Cioloş a fost crearea fondurilor mutuale care vor interveni în situaţii de criză. El a dat asigurări că există susţinere atât în Parlamentul European, cât şi în Consiliul de Miniştri pentru acest demers şi că statele membre care vor dori crearea acestor fonduri vor putea să introducă o măsură în PNDR. „Fondurile mutuale rămân un instrument important în PNDR şi sper să existe şi în România interes pentru acest lucru. Cred că se pliază foarte bine în unele sectoare unde agricultorii sunt organizaţi ca sindicat agricol sau ca organizaţie agricolă şi acestea pot apăra interesele agricultorilor în relaţiile cu autorităţile publice. Pe structura acestor organizaţii, se pot constitui aceste fonduri care, dincolo de apărarea intereselor în raport cu autorităţile, vor putea sprijini interesele agricultorilor în raport cu piaţa“, a explicat Cioloş. De asemenea, aceste fonduri ar putea fi un instrument util şi în ceea ce priveşte instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Comisia Europeană recunoaşte că reînnoirea generaţiilor în agricultură este o problemă în întreaga UE, în condiţiile în care, la nivelul UE-27, numai 14% dintre agricultori au mai puţin de 40 ani.

Daniel PLĂIAŞU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *