Măsurile de înverzire, subiect de dezbatere între reprezentanţii fermierilor
Propunerea de înverzire a subvenţiilor europene prin noua structură a PAC 2014-2020 a generat în ultima perioadă disensiuni între reprezentanţii fermierilor la nivel european. Gerd Sonnleitner, preşedintele Copa-Cogeca, organizaţie ce reprezintă la Bruxelles sindicatele şi cooperativele agricole din majoritatea ţărilor membre, a declarat, ca urmare a întrevederii cu Dacian Cioloş, că apreciază decizia comisarului de a acorda o flexibilitate mărită agricultorilor în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de înverzire a PAC. Acesta a mai susţinut că interesul agricultorilor este de a se lua o decizie cât mai repede pentru a nu întârzia reforma PAC. În aşteptarea noului consiliu european, ce urmează să aibă loc la începutul anului, Copa-Cogeca a cerut, de asemenea, flexibilitate şi informaţii asupra propunerii de a crea arii de interes ecologic, care ar implica o reducere a terenurilor agricole disponibile pentru producţie. „Agricultorii trebuie să ştie dacă vor fi în măsură să cultive anumite culturi proteice pe aceste terenuri, aceste culturi oferind, de fapt, importante beneficii pentru mediu şi biodiversitate“, a mai explicat Gerd Sonnleitner, preşedintele grupului Cogeca.
În opoziţie cu aceştia, în Franţa s-a format PAC 2013, un colectiv ce reuneşte 16 organizaţii agricole şi de mediu în jurul Confederaţiei Ţărăneşti şi a Federaţiei Naţionale de Agricultură Biologică, care apără o linie strictă a ecologizării şi care se teme de posibilele tăieri bugetare pentru finanţarea celui de-al doilea pilon al PAC. Conform grupului, ecologizarea, prin măsurile de înverzire, acoperă 30% din bugetul Politicii Agricole Comune şi este, totodată, cheia pentru legitimarea publică a acestei politici europene.
De fapt, dorinţa de a realiza măsuri flexibile de ecologizare cum sunt cele propuse de Comisia Europeană relevă condiţionalitatea ajutoarelor actuale, iar grupul PAC 2013 are motive să se teamă pentru că cele 77 de miliarde de euro care sunt în joc pentru 2014-2020 ar putea fi reduse ca urmare a noilor propuneri bugetare ale UE.
Daniel PLĂIAŞU
