Comisia Europeană a verificat… dublul standard există. Și… nu prea
De dublul standard al produselor alimentare se vorbește deja în presă și prin cancelariile guvernelor de ani buni. Iar întrebarea care s-a pus în mod constant a fost dacă există sau nu un dublu standard între alimentele „lor“ (a celor din vestul Europei) și ale noastre (a celor din est). Personal am privit totul ca pe o falsă problemă deoarece pentru românii care au călătorit în Occident întrebarea nu-și are rostul din simplul motiv că existența unui dublu standard e mai mult decât evidentă: alimentele lor sunt mult mai bune decât ce găsim noi prin magazine. Și asta nu de ieri de azi, ci de cel puțin 20 de ani. Dar e doar o părere personală…
Ce spune CE
Principala concluzie a raportului european ar fi că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, însă, până la o treime dintre produsele testate aveau o compoziție clar diferită.
În acest sens, Centrul Comun de Cercetare al CE a analizat aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE și a arătat că 22% din produse aveau o compoziție diferită, deși aveau același ambalaj. Nu au fost înregistrate decalaje între est și vest în privința compoziției produselor de marcă. Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat: „Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare.“ La rândul său, Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „În cadrul pieței unice europene nu vor exista standarde duble. Atunci când își vor face cumpărăturile, consumatorii europeni vor putea avea încredere deplină că ceea ce văd este și ceea ce cumpără.“
Adică, ni se pare
Deja ne-am obișnuit că, atunci când există dubii în privința a „ceva“, se apelează la… oamenii de știință pentru a da greutate argumentelor. „Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare“, a mai explicat Tibor Navracsics. În cadrul cercetării au fost analizate mai exact 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este însă reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE, precizează Comisia Europeană. Studiul a constatat că, în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită. De asemenea, 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.
Toate bune și frumoase…
În concluzie, raportul CE arată că „utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului“. Totodată, Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane de euro, pentru a consolida capacitățile organizațiilor consumatorilor de a testa produsele și de a identifica practicile înșelătoare. Data limită pentru depunerea propunerilor este 6 noiembrie 2019. Și, ca să fie toată lumea mulțumită, Věra Jourová a mai declarat că „noile legi care sancționează standardele de calitate duble și consolidează competențele autorităților de protecție a consumatorilor ne oferă instrumentele de care avem nevoie pentru a pune capăt acestei practici. Atunci când își vor face cumpărăturile, consumatorii europeni vor putea avea încredere deplină că ceea ce văd este și ceea ce cumpără“. De asemenea, potrivit oficialilor CE, printre măsurile întreprinse de Comisie în privința produselor cu dublu standard de calitate se află clarificarea, pe cale legislativă, a situațiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înșelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind „Noile avantaje pentru consumatori“. De asemenea, s-a stabilit o metodologie comună pentru testarea produselor alimentare, s-a publicat un set de orientări menit să sprijine autoritățile naționale în aplicarea legislației UE privind protecția consumatorilor și produsele alimentare, s-au alocat peste 4,5 milioane de euro pentru a soluționa această problemă, s-a decis testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeași metodologie, pentru a înțelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.
Studiu „solid“, dar fără România
De câte ori nu ni s-au dat asigurări că în cadrul pieței unice europene nu vor exista standarde duble!
Poate asta nu, dar standarde mai duble decât altele, cu siguranță. Și aici vorbim doar de alimente… Pentru că, dacă ne apucăm să ne gândim că televizoarele din Vest se văd parcă mai bine ca ale noastre, că mașinile lor sunt mai fiabile, că materialele de construcții sunt mai bune, iar aparatele lor electrocasnice nu se strică fix când ies din garanție, ca la noi, situația s-ar putea complica mult. Cert este un lucru. La sondajul privind dublul standard au participat Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos. România nu a fost inclusă în studiu. Oare de ce? Pentru că ei știu că românii cumpără oricum mult, chiar dacă produsele sunt proaste? Pentru că, dacă tot avem cea mai mare creștere pe zona de retail din UE și pe produsele agroalimentare, de ce să riște să facă cineva publicitate negativă? În plus, poate că nu-i mai interesăm deoarece, nu-i așa, odată „cucerită“ economia românească, ce importanță mai au locuitorii?
Bogdan PANȚURU
