Subvenţii discriminatorii

Cel puţin până în 2020, când se va încheia viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, fermierii români nu vor primi subvenţii la hectar la nivelul celor din ţările occidentale, a afirmat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul unei recente conferinţe de presă susţinute la Bucureşti.

O creştere mică pentru săracii UE

„Pentru statele membre, ale căror subvenţii la hectar sunt sub media europeană, comisia va propune o creştere. Însă, în perioada bugetară 2014-2020, nu se va ajunge la o egalizare“ – a precizat Cioloş.

Conform celor spuse, pe de o parte, o egalizare matematică este greu de justificat, pentru că există condiţii diferite de producţie, de la un stat la altul şi chiar de la o regiune la alta. În sistemul care se va propune, va exista posibilitatea acordării de subvenţii diferite, în interiorul aceluiaşi stat, între diferite regiuni, în funcţie de specificul lor.

Pe de altă parte, alocările bugetare comunitare trebuie să ţină cont de realizarea unor echilibre, pentru că există niveluri diferite de participare la formarea bugetului ale statelor membre. Orice creştere acordată unei ţări înseamnă diminuarea altor cote, cum ar fi, de exemplu, cea pentru coeziune. Însă se vor căuta toate mecanismele de flexibilitate, astfel încât producătorii să fie cât mai puţin afectaţi.

Bani pentru investiţii

„Vreau să subliniez un lucru. Când vorbim de alocarea financiară pentru agricultorii din România nu trebuie să ne gândim doar la subvenţii, chiar dacă sunt importante, esenţiale. De aceea, toată partea de investiţii în modernizarea agriculturii este la fel de importantă. Dacă ar creşte foarte mult subvenţia pentru fermieri şi nu s-ar mai acorda aproape deloc bani pentru investiţii, nu s-ar mai achiziţiona maşini şi utilaje, nu s-ar mai construi unităţi de procesare. De asemenea, nu ar mai exista fonduri pentru instalarea tinerilor fermieri şi altele. Astfel, agricultorii ar intra sub presiunea competitivităţii europene cu ţări în care aceste investiţii s-au făcut deja“ – a declarat comisarul european.

În opinia sa, dacă se iau în considerare alocarea medie pe fermier, subvenţii la hectar şi investiţii pentru dezvoltare, dezechilibrul între România şi vechile state nu mai este chiar aşa de mare.

În cazul investiţiilor, pentru a evita birocraţia, este posibil să se ajungă la o finanţare europeană mai mare sau la o finanţare de obiective, nu de proiecte. De asemenea, sunt luate în calcul finanţări mai consistente pentru grupurile de producători.

Se analizează diferite posibilităţi privind niveluri diferite de cofinanţare naţională pentru pachete de măsuri cu scopul de a stimula statele membre să folosească mai mult anumite măsuri de interes european.

Mai multe se vor şti în toamnă, când vor fi terminate proiectele de legislaţie privind reforma politicilor comune, de coeziune şi agricole.

Traian DOBRE