Substanțe interzise de Agenția Mondială Anti-Doping, la liber pe piața suplimentelor alimentare

Piața suplimentelor alimentare este o piață mondială de miliarde de euro anual. Există și la noi în țară magazine cu aspect identic cu cel al farmaciilor care vând exclusiv suplimente alimentare, așa cum există farmacii care și-au adăugat pe rafturi aceste produse. Ceea ce nu știe consumatorul obișnuit – și nici nu-i ajutat să afle! – este că diferența dintre medicamente și suplimentele alimentare este aceea că primele necesită investiții inițiale de multe milioane de dolari pentru cercetare și studii clinice, pe când suplimentele nu necesită astfel de investiții.

Doar promisiuni nefundamentate?

Cu alte cuvinte, dacă efectul medicamentelor este cunoscut căci e științific demonstrat, cel al suplimentelor este doar presupus, în niciun caz dovedit. Procesul de autorizare a punerii pe piață a medicamentelor este laborios, reglementat de lege, produsul trebuind să îndeplinească o mulțime de condiții, în primul rând dovada testării pe oameni, pe când cel referitor la suplimente nu presupune obligativitatea niciunei testări. De vreme ce nu există testare pe oameni, nu poate exista, desigur, nici dovada că suplimentele își îndeplinesc promisiunile trecute pe prospectul care le însoțește. Având aspect identic cu multe dintre medicamente, fiind ambalate în ambalaje asemănătoare cu cele ale medicamentelor, fiind însoțite de prospecte care urmează același tip standard de informare a consumatorului ca în cazul medicamentelor, suplimentele sunt lesne de confundat cu surorile lor obținute prin studiu științific îndelungat și costisitor. Și ca marketingul să fie complet, teoria care stă în spatele suplimentelor este aceea că sunt obținute din produse naturale, de aceea sintagma „produse naturiste“ încearcă să inducă sentimentul că suplimentele sunt cu mult mai sigure și mai eficiente decât medicamentele doar pentru că sunt realizate din produse naturale, ceea ce, desigur, în foarte multe cazuti este fals, existând studii științifice care au analizat cohorte de sute de suplimente și care au demonstrat existența produselor de sinteză în mare parte dintre ele.

O confuzie conștient întreținută este referința la componența naturală a produsului, inducându-se credința că, doar pentru că este natural, un produs este și sigur, fără efecte secundare. Fals…

Naturist = sigur & eficient?

Cu toții cunoaștem o mulțime de plante otrăvitoare, de care știm că trebuie să ne ferim. Din nefericire, chiar medicii sunt, mulți dintre aceștia, printre promotorii acestui tip de „medicație“, deseori grație unor mici „atenții“ primite de la producătorii unora dintre suplimente, etica profesională fiind, în aceste cazuri, un atribut de care nimeni nu stă în loc. Ceea ce nimeni nu poate spune despre suplimentele alimentare este legat nu doar de eficacitatea lor, nedemonstrată prin nicio testare pe om și prin niciun studiu aferent testării, ci și – mai grav – legat de siguranța folosirii lor. Uriașa piață neagră a comerțului on-line, o piață imposibil de controlat, a invadat lumea celor care-și caută sănătatea în plante. La fel, prin sălile de sport proliferează vânzarea unor produse care promit creșterea uluitoare a masei musculare sau slăbitul fără niciun efort. Efectele nocive nu se lasă mult așteptate, mai ales de pe urma comercializării pe astfel de piețe. Cum nimeni nu poate monitoriza o stare de rău ca fiind efectul consumului unui așa-zis supliment alimentar, acestea se înmulțumesc, în continuare, pe rafturile nu doar ale magazinelor naturiste, ci chiar ale farmaciilor.

În ultimii ani, o atenție sporită a fost acordată suplimentelor alimentare cu „bacterii bune“,  probioticele, prebioticele și sinbioticele. Nu mai târziu de vara acestui an, un studiu realizat la Universitatea Augusta, SUA, și condus de dr. Satish Rao, expert în digestie și sănătate nutrițională umană, a scos la iveală că unele suplimente cu bacterii vii, în majoritate lactobacili și bifidobacterii, sunt suficient de puternice astfel încât să reziste mediului acid din stomac. Toți cei 22 de voluntari care consumaseră cel puțin un supliment alimentar cu probiotice au raportat confuzie și dificultăți de concentrare, precum și gaze și stare de balonare. Acidul lactic în exces descoperit în stomacul voluntarilor are potențial toxic pentru creier. După oprirea tratamentului cu probiotice, starea a trei sferturi dintre voluntari s-a îmbunătățit. Patru dintre ei au declarat că au fost nevoiți să renunțe la slujbe din cauza efectelor produse de suplimentele alimentare cu probiotice ingurgitate. Concluzia dr. Rao a fost că probioticele ar trebui tratate ca medicamente, și nu ca suplimente. Studiul in extenso a fost publicat în revista de specialitate Clinical and Translation Gastroenterology și este printre primele care stabilește o legătură între consumul de probiotice și confuzia mentală.

Despre siguranța probioticelor

Higenamina, un β-2-agonist, este un alt supliment alimentar folosit pe scară largă mai ales în sport. Agenția Mondială Anti-Doping interzice sportivilor consumul de medicamente sau suplimente care conțin higemină, cunoscute fiind efectele toxice asupra inimii. Higenamina este obținută prin sinteză, dar există în stare naturală în anumite plante, cum ar fi aconitul, plantă otrăvitoare din flora montană care există și la noi în țară, mai cunoscută sub denumirile populare de mierea-ursului sau mărul-lupului. În prospectele suplimentelor, higenamina apare deseori sub denumirile de norcoclaurine sau dimetilcoclaurine. Un studiu pe un lot de 24 de suplimente alimentare conținând higenamină, condus de cercetătorul John Travis de la NSF International din Ann Arbor, a fost publicat cu doar două luni în urmă în revista Clinical Toxicology.

Revenind la probiotice, nu este pentru prima oară când experții atrag atenția asupra siguranței acestora. Un raport din 2017 al Agenției Federale pentru Cercetare și Calitate în domeniul sănătății din Statele Unite a constatat că, pur și simplu, literatura științifică „nu este bine echipată pentru a răspunde la întrebări cu privire la siguranța probioticelor“. „Piața a luat-o înaintea științei“, a spus Linda Duffy, care supraveghează proiectele de cercetare probiotice și microbiome la Centrul Național de Sănătate Complementară și Integrativă, parte a National Institutes of Health, SUA. Atragem și noi atenția asupra acestor lucruri, cu speranța că va veni o zi, cât mai curând, când organismele răspunzătoare vor lua în evidență cu mult mai multă seriozitate și profesionalism piața suplimentelor alimentare.

Patrik Antonio SCORUȘ