Statul român a creat un nou instrument financiar pentru modernizarea țării
La sfârșitul anului 2018, România avea, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 18.714 km drumuri (naționale, județene, comunale) pietruite și 9.533 km din pământ. Tot la acea dată, 317 orașe din 319 (99,37%) și 2.248 de comune din 2.861 (78,57%) dispuneau de sistem de alimentare cu apă. Rețeaua de canalizare era prezentă în 315 orașe (98,74%) și 990 de comune (34,60%), iar cea de furnizare a gazului metan, în 248 orașe (77,74%) și 697 de comune (24,36%). La nivelul anului trecut, 6,9% din populație nu și-a permis un consult medical, printre motivele invocate fiind și distanța mare până la prima unitate sanitară, iar câteva sute de școli din mediul rural aveau încă toaleta în fundul curții.
Ei bine, statistica de mai sus ne arată câtă nevoie de investiții avem, pesemne e vorba de sume de ordinul miliardelor de lei. Până acum, pentru a îmbunătăți condițiile de viață din România în general și din mediul rural, în special, statul român a avut la dispoziție mai multe instrumente financiare pentru a investi în infrastructura de utilități, școlară, sanitară, rutieră și de servicii. Prima resursă și cea mai importantă ar fi fondurile europene, capitol la care cel puțin în privința infrastructurii rutiere nu stăm prea bine ca procent de absorbție a sumelor puse la dispoziție de Comisia Europeană. Dar statul român, pe de altă parte, în afară de investițiile din surse locale, județene și guvernamentale, a mai creat două mecanisme de finanțare. Primul – Programul Național de Dezvoltare Locală – deja se aplică de câțiva ani. În luna iulie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) anunța că, din cele 12.685 de obiective acceptate la finanțare (5.502 prin PNDL I și 7.183 prin PNDL II), fuseseră finalizate 3.874 (30,54%), suma decontată ridicându-se la 18,671 miliarde lei, dintr-un total cumulat alocat de 47,254 mld. lei (17,508 mld. lei PNDL I și 29,746 mld. lei PNDL II), ceea ce reprezintă un procent de 39,51%. Cele mai multe proiecte au avut în vedere școlile, drumurile și alimentarea cu apă.
Proiecte de 9,4 miliarde de lei finanțate din… împrumuturi
Ei bine, deși nu a epuizat resursele din cadrul PNDL, statul a mai creat un instrument financiar prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), înființat prin OUG 114/2018, cu scopul, cităm, de „finanțare a proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare.“ Acesta este gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Sursa de finanțare a FDI o constituie împrumuturile acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului. Pe 17 septembrie 2019, Guvernul României a anunțat că CNSP a aprobat primele 116 proiecte, în valoare cumulată de 2 miliarde de lei (în medie, 17,2 mil. lei/proiect), pentru investiții în drumuri locale, modernizări și reabilitare străzi, școli și grădinițe, spitale, rețea de distribuție și alimentare cu gaze naturale sau rețea de canalizare. Două săptămâni mai târziu, respectiv pe 2 octombrie, CNSP a aprobat, prin ordin al președintelui, a doua listă care cuprinde 469 de proiecte, în valoare de aproape 7,4 miliarde de lei (o medie de 15,7 mil. lei/proiect). Niciuna dintre cele două decizii nu fusese publicată, până la mijlocul lunii trecute, în Monitorul Oficial. Și tot la jumătatea lui octombrie mai exista o problemă: Camera Deputaților nu votase încă legea privind aprobarea OUG 114 de înființare a fondului. Pesemne însă că ordonanța își produce efectele în orice variantă, deci e posibil ca, după semnarea contractelor de finanțare între CNSR și primării, consilii județene, asociații de dezvoltare intercomunitare, școli, universități, și după întocmirea proiectelor și desemnarea constructorilor, proiectele să curgă.
Sume uriașe pentru comunele medii și mici
Cele două liste sunt o înșiruire de proiecte și valori, fără ca unitățile beneficiare să fie cumva grupate pe județe sau măcar pe regiuni de dezvoltare. Dar un alt lucru surprinde, în comparație cu PNDL sau chiar programele europene: sumele uriașe admise pentru unele proiecte dezvoltate în comune medii sau mici. Practic, în unele cazuri sunt valori care reprezintă bugetele localităților pe 15-25 de ani! Nu spunem că nu este bine ca localitățile să aibă la dispoziție fonduri îndestulătoare, dimpotrivă; nu facem altceva decât să constatăm această diferență de finanțare comparativ cu alte programe derulate până acum. Și vă oferim câteva exemple cu privire la infrastructura rutieră, investiții cu o pondere de cel puțin 70% între proiectele aprobate: centura ocolitoare din comuna Valul lui Traian, în lungime de 13 km, a primit o finanțare de 27,33 mil. lei, de unde ar rezulta că un kilometru de drum costă 2 milioane de lei, sumă oarecum mare pentru o șosea obișnuită; satul Balta Verde, din comuna Gogoșu, Mehedinți, are la dispoziție 26,56 mil. lei pentru modernizarea drumurilor sătești; Primăria Vitomirești, Olt, a obținut 71,5 mil. lei pentru modernizarea drumurilor. Presupunând că un kilometru de uliță sătească ar costa un milion de lei, e greu să credem că respectiva localitate are o rețea de drumuri de 71 km! Iată și alte valori pentru lucrări de modernizare a drumurilor locale sau asfaltare ulițe: Zărnești (1.124 locuitori), Buzău – 64,6 mil. lei; Târlișua (818 locuitori), Bistrița Năsăud – 49,9 mil. lei; Teslui (2.737 locuitori), Olt – 46 mil. lei; Jurilovca (3.935 locuitori), Tulcea – 69,7 mil. lei; Golăiești (1.783 locuitori), Iași – 55,3 mil. lei; Singureni (1.546 locuitori), Giurgiu – 26,3 mil. lei; Ștefan cel Mare (831 locuitori), Bacău – 63,79 mil. lei; Talpa (2.377 locuitori), Teleorman – 65,7 mil. lei. După drumuri, următoarele investiții ca pondere sunt cele de apă-canalizare. Iar aici proiectele pornesc de la 2-3 milioane și se opresc la…: peste 170 de milioane de lei. Vă oferim câteva exemple: Țuțora (1.046 locuitori), Iași – 52,3 mil. lei; Strâmtura (2.507 locuitori), Maramureș – 51,3 mil. lei; Celaru (4.593 locuitori), Dolj – 72,9 mil. lei; Seaca (2.061 locuitori), Olt – 41,05 mil. lei; Snagov (7.272 locuitori), Ilfov – 172,3 mil. lei etc. Mult mai puține proiecte au fost depuse pentru rețeaua de alimentare cu gaze (49), infrastructura de educație (33) și de sănătate (16).
Maria BOGDAN
