Sectorul de fabricare a produselor lactate și a brânzeturilor, evoluție negativă a veniturilor cu 18%


Puncte forte:

  • Creșterea profitabilității sectorului de la 3,3% în 2017 la 4,3% în 2018;
  • Durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 68 de zile, în 2014, la 51 zile în 2018;
  • Mai mult de jumătate din companii (57%) au înregistrat o creștere a rezultatului net.


Vulnerabilități:

  • Evoluția negativă a veniturilor, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017;
  • 41% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt;
  • 44% dintre companii au suferit o pierdere netă la sfârșitul anului 2018.

Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor indică o evoluție negativă a veniturilor în 2018, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a analizat datele a 448 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 și au generat o cifră de afaceri consolidată de 3,8 mld. lei. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 58%, ceea ce indică un grad crescut de concentrare.

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă pe parcursul anului 2018 de 0,97, capitalul de lucru negativ fiind expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durată medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 68 de zile, nivelul înregistrat în anul 2014, la 51 zile în 2018, în timp ce media la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 104 de zile la 90 zile.

Rezultatul net consolidat, mai bun

Rezultatul net consolidat la nivel sectorial pentru anul 2018 a fost de 4,3%, înregistrând o creștere față de nivelul din 2017 (3,3%). Cu toate acestea, 44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârșitul anului 2018, cu 26% dintre companii având o pierdere mai mare de -20% și 5% dintre companii generând profit peste 20%. Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 55% este în scădere față de anii anteriori (62% în 2017, 63% în 2016, 67% în 2015 și 69% în 2014). Este de menționat faptul că 39% dintre companii prezintă un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o îndatorare mai mare de 100%), iar pentru 17% gradul de îndatorare depășește 80%.

„Pe parcursul anului 2018, companiile din sectorul analizat au alocat investiții semnificative pentru extinderea activelor fixe. Raportul dintre cheltuielile cu capitalul (CAPEX) și amortizare a fost de 120% în 2018, ceea ce înseamnă că investițiile în activele fixe au acoperit mijloacele fixe amortizate. Aproape jumătate din companii (46%) au efectuat investiții în 2018, cu un raport Capex/Amortizare supraunitar. Mediul de afaceri din industria lactatelor încearcă să suplinească lipsă investițiilor publice (70% din bugetul public fiind puternic orientat către salarii și ajutoare sociale, maximul din istoria României și a UE) pentru a încerca să facă față concurenței. Din păcate, fără infrastructura publică este foarte greu, veniturile companiilor din acest sector scăzând cu 18% în ultimul an, în timp ce importurile de lactate au crescut cu aproape 20%“, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst Coface România.

Datorii mari

În ceea ce privește comportamentul de plată, respectiv, datoriile către Bugetul de Stat, din datele publicate de ANAF pentru toate companiile din acest sector se remarcă faptul că odată cu scăderea numărului companiilor care au înregistrat datorii, valoarea datoriilor nu a scăzut și ea, chiar în 2018 atingându-se maximul perioadei.

„Doar 1 litru din aproape 4 obținuți este livrat către procesatorii de lapte, context în care, deși România se situează pe locul 10 în UE ca producție de lapte crud, se află doar pe locul 20 din punct de vedere al laptelui trimis spre procesare. Acest aspect este determinat de prețul scăzut de achiziție, dar și de concurența produselor din import mai ieftine. În același timp, prețul la raft al laptelui este și de 5 ori mai mare decât cel de achiziție, acesta fiind justificat de procesatori prin costurile de transport (costuri de combustibil, accize, roviniete, infrastructura precară, etc.). Astfel tragem concluzia că țăranul român se orientează către autogospodărire, iar atunci când vinde producția obținută de lactate încasează un preț extrem de redus comparativ cu prețul final de la raft. Probabil situații similare se regăsesc și în alte segmente ale produselor (legume, fructe). Aceasta demonstrează că România are nevoie urgent de investiții masive în infrastructura rutieră și logistică pentru a reduce costul de transfer al produselor pe fluxul de producție – distribuție – retail. Altfel, nu avem nicio șansă în fața produselor din import obținute prin procese tehnologice avansate și costuri reduse“, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.


Potrivit Eurostat, în Uniunea Europeană primele trei țări ca producție și procesare de lapte sunt: Germania, Franța și Marea Britanie. Polonia se situează pe locul 5 în ceea ce privește cantitatea produsă și pe locul 6 privind procesarea (o cantitate de 10 ori mai mare decât România, deși produce doar de 3 ori mai mult lapte).


INS: Producţia de lapte de consum a crescut

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019, un avans de 20.631 tone, în timp ce importul de lapte brut s-a redus cu 15,2%, o diminuare de 17.380 tone faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, producţia de lapte de consum obţinută în 11 luni din 2019 a fost de 299.892 tone, iar importurile de lapte brut au totalizat 96.819 tone, potrivi datelor INS preluate de Agerpres. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2019 creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). În schimb, producţia de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%). Unităţile de procesare au colectat de la fermieri mai mult cu 12.509 tone de lapte, respectiv 1,2%, în primele 11 luni ale anului 2019, ajungând la o cantitate de 1,037 milioane tone. În luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 5.906 tone (-6,8%), la 81.349 tone. De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale producţiei la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1.884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%) şi brânzeturi cu 306 tone (-4%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019 cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 1.019 tone (-1,2%). Astfel, s-a redus şi producţia la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

Pe de altă parte, au fost consemnate creşteri ale producţiei la lapte de consum cu 2.811 tone (+10,8%) şi brânzeturi cu 444 tone (+6,5%), dar şi un avans la importul de lapte brut cu 1.045 tone (+10,3%) în noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *