Primii în Europa la creștere economică, ultimii la calitatea vieții!

4 octombrie 2019 Agro Business

Studiul „Indicele de progres social 2018“ privind calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor în 146 de țări ale lumii, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, arată că România ocupă locul 44 în acest clasament (față de 51, anterior), fiind depășită de toate statele UE. În Europa Centrală și de Est (fostul bloc comunist), cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44). La nivel mondial, pe primele locuri, adică au cea mai bună calitate a vieții, se situează Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele poziții sunt Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.

Românii află însă de câțiva ani încoace că sunt cei mai tari din Europa din punctul de vedere al creșterii economice. Doar în trimestrul al doilea din 2019 România (4,6%) a fost depășită de Ungaria (5,2%). Cu alte cuvinte, economia noastră duduie din 2013-2014 încoace, iar din 2017 bate toate recordurile (declarativ), fiind, așa cum arată Eurostat, în baza datelor trimise de la București-prima din UE la acest indicator, un fel de „tigru“ continental (aluzie la ascensiunea din Coreea de Sud).

Unde se duce această creștere economică, dacă în 2018 30% dintre gospodării nu și-au putut achita la timp cheltuielile curente, așa cum arată studiul INS, „Condițiile de viață ale populației din România în anul 2018“? Probabil cel mai plauzibil răspuns îl oferă Banca Națională a României: „Dezvoltarea în România este mai lentă decât creșterea economică din următoarele cauze: calitatea relativ slabă a creșterii (probleme structurale în economia reală) și deficiențe în repartiția PIB, îngreunată de obturarea canalelor distribuirii primare și secundare, ca efect al indisciplinei financiare și ilegalităților din societate („Creșterea economică, dezvoltarea României și reducerea sărăciei – prof. univ. dr. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR).“

În 34,5% din gospodării nu există nicio persoană ocupată

Să detaliem însă studiul INS privind calitatea vieții în 2018. În România există 7,4 milioane de gospodării, 31,9 % dintre ele având în componență copii dependenți. După statutul ocupațional al capului gospodăriei, cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,6%) și de salariați (39,6%), urmate, la mare distanță, de agricultori (8,7%) și lucrători pe cont propriu (3,3%). Ca structură după vârsta capului gospodăriei, predomină cele conduse de persoane de 25-49 ani (36,1%), 65 de ani și peste (34,5%) și 50-64 ani (28,4%). Din totalul gospodăriilor, cele în care trăiesc persoane ocupate reprezintă 65,5%, proporția fiind mai mare în mediul urban (66,3%) decât în mediul rural (64,5%). 45% dintre ele au două persoane ocupate, iar 43,2% o singură persoană ocupată. În gospodăriile conduse de femei, 53,4% nu au nicio persoană ocupată, pondere dublă față de gospodăriile conduse de bărbați. De remarcat că, în cazul familiilor cu nivel ridicat de instruire, rata de ocupare este cea mai mare, respectiv 84,4%.

Două din cinci gospodării suportă cu greu cheltuielile curente ale vieții

Unul dintre indicatorii în funcție de care s-a calculat calitatea vieții se referă la capacitatea achitării la timp a unor cheltuieli curente importante: întreținerea locuinței, rate la împrumuturi, plata utilităților etc. Ei bine, aproape două din cinci gospodării (37,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții. Dacă se iau în considerare și cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, procentul ajunge la un incredibil 80,0%. Doar una din 5 gospodării spune că cheltuielile curente nu pun probleme deosebite. Studiul reliefează că 30% dintre gospodării au prezentat restanțe repetate, cauza principală reclamată ținând de situația financiară nesatisfăcătoare. Cele mai frecvente restanțe au fost la energia electrică (55,3% din gospodăriile cu restanțe), întreținerea locuinței (50,1%) și abonamentul telefonic (41,7%). Ponderi reduse s-au înregistrat la împrumuturi (8,2%). În situația cea mai dificilă se găsesc gospodăriile conduse de șomeri (59,5%), cele cu doi adulți și 3 sau mai mulți copii în întreținere (57,1%), agricultori ( 52,6%), femei (47,4%), persoane de peste 65 de ani (44,7%).

Peste 70% dintre gospodării sunt conectate la apă

În anul 2018, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duș a fost de 73,6%, iar a celor cu grup sanitar – de 72,2%. Dintre aceste gospodării, cele de salariați și lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, și-au putut asigura cele două tipuri de utilități într-o proporție mult superioară, față de media pe total rural. În localitățile urbane, peste 9 din 10 gospodării ocupă locuințe dotate cu băi/dușuri și grupuri sanitare. În mediul rural însă situația este mult diferită, 53,1% dintre gospodării neavând toaleta în interior. Pe de altă parte, vorbind despre starea caselor, o gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuința. Printre cele mai frecvente se află cele privind deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre (53,5%) și igrasia din pereți, podele sau fundația casei (48,0%). Mai multe probleme de acest gen reclamă cei din mediul rural.

Agricultorii au rămas printre cei mai săraci români

Cât despre înzestrarea cu bunuri de folosință îndelungată, aici lucrurile stau mai bine. Pe lângă obiectele intrate de mult timp în dotarea curentă a majorității gospodăriilor (aragaz, frigider, combină frigorifică, mașină de spălat rufe, aspirator, telefon fix, televizor color), devin tot mai răspândite computerele (57,4% din totalul gospodăriilor) și autoturismele (41,8%). După statutul ocupațional al capului gospodăriei, se constată o dotare superioară în cele conduse de salariați și lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni). Mai mult, gospodăriile de salariați dețin computere în proporție de 84,8% și autoturisme în proporție de 61,1%. Lucrătorii pe cont propriu (inclusiv patroni) dețin computere în proporție de 79,3% și autoturisme în procent de 60,8%. Agricultorii sunt cei mai săraci, cele două bunuri fiind prezente în proporție de 36,7% și 23,9%. 6,9% din populație nu și-a permis un consult medical.

Studiul mai arată că 70,6 % din populația de 16 ani și peste consideră că deține o stare de sănătate bună sau foarte bună, 22,3% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 7,1% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea. Persoanele în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă aproape două treimi din totalul populației cu sănătatea rea sau foarte rea (64,6%), iar dintre acestea, 71,6% sunt femei. Pe regiuni de dezvoltare, frecvența cea mai mare a persoanelor cu stare de sănătate nesatisfăcătoare se întâlnește în regiunile Sud-Est (9,7%), Sud-Muntenia și Nord-Vest (8,1% fiecare). La polul opus, cu sănătate bună, se declară persoanele din Vest (78,4%). Atenție însă, 6,9% dintre români spun că nu au putut consulta un medic. Imposibilitatea de a merge la un cabinet de specialitate are o frecvență mai ridicată în rural (7,6%) decât în urban (6,3%). Printre motivele care i-au împiedicat pe aceștia să beneficieze de un consult enumerăm: nu și-au permis financiar – 49,3%, sunt înscriși pe o listă de așteptare – 13,9%, distanța mare sau lipsa mijloacelor de transport – 6,9%, nu au timp – 5,3% etc.

Maria BOGDAN