Paradox – românii o consideră importantă, dar 70% nu ar lucra în agricultură

Peste 70% dintre români nu ar lucra în agricultură, relevă rezultatele unui sondaj online comandat de World Vision România, la care au participat în luna martie peste 3.400 de respondenți. În același timp, peste jumătate (64%) dintre cei chestionați consideră că rolul agriculturii în țara noastră este unul esențial sau important, conform aceluiași sondaj. După părerea a peste o treime dintre cei intervievați, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente 4 clase, gimnaziul sau cel mult o școală profesională.

Doar declarații…

Se pare că agricultura este „importantă“ doar în declarațiile politicienilor și în statisticile oficiale. Astfel, potrivit studiului, peste o treime (35,23%) dintre românii care folosesc Internetul consideră că rolul agriculturii în țara noastră este unul esențial, iar 29,16% sunt de părere că rolul acestui sector este unul important, dar în scădere ca impact, conform sondajului. Mai mult, 7 din 10 respondenți nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% – meseria de apicultor, iar 27,07% preferă peisagistica.

Însă profesia de agricultor include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și profitabile, precum: șef de fermă, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist în gastronomie sau enolog. „Agricultura este unul dintre puținele sectoare ale economiei care pune țara noastră în fruntea topurilor europene datorită producțiilor de cereale și plante oleaginoase, România fiind chiar liderul european în producția de miere (2015). Cu toate acestea, doar o treime din respondenți consideră că agricultura are un rol esențial în economia națională. O posibilă explicație ar fi că de mulți ani agricultura a fost asociată cu producția primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o rușine, un eșec în viață. Astfel se justifică faptul că foarte mulți respondenți, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii“, explică Crenguța Bărbosu, manager program  agricultură și dezvoltare rurală World Vision România. Interesant este faptul peste trei sferturi dintre cei care lucrează sau ar lucra în agricultură (76,85%) și-ar dori să-și desfășoare activitatea aleasă, dar în calitate de antreprenor.

Jumătate nu și-ar da copiii la liceul agricol

O treime dintre respondenți sunt de părere că nivelul de pregătire educațională necesar pentru a lucra în domeniul agricol este liceul agricol (36,8%); 1 din 10 crede că o școală profesională în domeniu este suficientă. În același timp, 16,99% consideră că școala gimnazială este de ajuns pentru a putea activa în acest domeniu. 11,18% dintre respondenți sunt de părere că nivelul de educație poate fi unul și mai redus, fiind suficiente doar 4 clase. În schimb, 36,16% dintre români consideră că nivelul de educație oferit elevilor în liceele agricole din țara noastră este unul slab și, într-un procentaj mai mic, de 34,3%, consideră că educația oferită în aceste licee este una bună. La extreme, 14,1% consideră nivelul de educație unul foarte slab și doar 5,69% îl consideră foarte bun. Astfel, 1 din 2 români nu și-ar da copilul la liceul agricol – doar 20,2% și-ar îndemna copiii să aleagă această specializare la liceu. „Așa se explică faptul că multe licee agricole sunt deja desființate, iar cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. Aceste date arată că în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupație pentru cei care nu au carte. Cu toate acestea, avem nevoie de specialişti în agricultură şi de o tânără generaţie de agricultori. Pentru a schimba aceste percepții este necesar să vorbim despre liceele agricole și despre agricultură printr-o campanie care să informeze publicul larg că a fi fermier este un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață. Trebuie să înțelegem că în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu este sărăcie și nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate“, este de părere Crenguța Bărbosu.

Lucrurile se schimbă…

În ciuda percepției publicului, ne aflăm într-unul dintre cele mai bune momente pentru tinerii pasionați de agricultură sau pentru cei care provin din mediul rural: consumatorii încep să valorizeze din ce în ce mai mult cultura locală și în materie de alimentație. Pe această realitate se bazează și campania „Mândru să fiu fermier“, lansată de World Vision România. Potrivit organizației, în acest moment există numeroase motive pentru care să fii agricultor e mai tare decât crezi: asiguri hrană sănătoasă oamenilor; lucrezi cu cele mai noi tipuri de mașini și echipamente; lucrezi în aer liber, nu într-un birou pe care-l împarți cu alți 20 de oameni; poți fi propriul șef; ai acces la miliarde de euro pentru a face ceva concret; asiguri nevoia primară a oamenirii, aceea de a avea acces la hrană; primești sprijin și indemnizații pentru dezvoltarea afacerii; ai zeci de meserii din care poți alege; este o profesie care nu va muri niciodată.

În plus, în următorul exercițiu financiar ce se va derula în perioada 2021-2027, va crește valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural până la 100.000 de euro (în comparație cu 70.000 de euro în perioada de programare actuală); o sumă echivalentă cu cel puțin 2% din pachetul financiar național de plăți directe (subvenția pe suprafață) va trebui sa fie dedicată tinerilor fermieri; se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigu­rarea capitalului de lucru.

Bogdan PANȚURU