Rectificarea bugetului agricol
Guvernul a aprobat recent prima rectificare a bugetului pe 2011. Conform ordonanţei de rectificare, Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost majorat cu 910,3 milioane de lei. La o primă vedere, suma pare extraordinară, fiind cea mai mare dintre cele alocate ministerelor. În realitate, Agricultura nu primeşte în plus nici măcar un leu „costeliv“!
Bani pentru garanţii şi cercetare
Actul normativ de rectificare a bugetului prevede, pe de o parte, ca 735 milioane de lei să fie alocaţi Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), pentru asigurarea garanţiilor, respectiv a condiţiilor necesare absorbţiei a circa
626 milioane de euro din fonduri europene. De fapt, aceşti bani reprezintă un împrumut acordat FGCR, care la rândul lui să poată emite garanţii, astfel încât autorităţile locale să poată absorbi bani europeni în proiecte care modernizează infrastructura din mediul rural. Deci nu este vorba de bani consumaţi de Agricultură!
Pe de altă parte, MADR a mai „primit“ 115,3 milioane de lei, care reprezintă datorii ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ către bugetul de stat şi alte 60 milioane de lei, datorii generate de derulare a Programului SAPARD. Aşadar, din nou, niciun ban pentru „puşculiţa“ Agriculturii!
Expunerea de motive
Rectificarea bugetară s-a făcut pe fondul unei creşteri economice teoretice de 1,5%. Însă analiza rezultatelor bugetare pe primele şase luni arată că execuţia bugetului consolidat s-a încheiat cu un deficit de 11,6 miliarde de lei, respectiv 2,07% din PIB, ce-i drept sub limita ţintei de 12,6 miliarde de lei, asumată cu organismele financiare internaţionale.
Majorarea resurselor financiare s-a datorat, în principal, influenţei pozitive a unora dintre veniturile la buget, respectiv impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi pe venituri, TVA încasărilor totale din accize, veniturilor nefiscale, precum şi acţiunilor de combatere a fraudei fiscale, desfăşurate de ANAF, Garda Financiară şi Ministerul Finanţelor Publice.
Rectificarea bugetară s-a realizat prin derogare de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, potrivit cărora cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
Din acest motiv, rectificarea bugetară a trebuit să fie convenită cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, iar ţinta de deficit bugetar a fost menţinută la 4,4% din PIB. Obiectivul acestei rectificări l-a constituit continuarea investiţiilor şi plata arieratelor. Astfel, au fost alocate 1,4 miliarde pentru stingerea obligaţiilor unor companii aparţinând Ministerului Transporturilor, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Vă reamintim că Agricultura a primit 11,677 miliarde de lei la începutul lui 2011 (2,78 miliarde de euro), în creştere cu 13,13% faţă de 2010, sumă ce reprezintă 2,12% din PIB.
Sursele de finanţare luate în calcul au fost: bugetul de stat – 5,668 miliarde de lei, avans de la Uniunea Europeană – 2,885 miliarde de lei, împrumut angajat de MADR – 3,08 miliarde de lei şi venituri proprii – 43,915 milioane de lei.
Traian DOBRE