fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

GAL „Plaiurile Ramidavei“, spirit antreprenorial scăzut în rândul tinerilor

Share Button

La nivelul județului Prahova, corespunzător exercițiului financiar european 2014-2020, s-au constituit 7 grupuri de acțiune locală, care acoperă 64 de localități (61 de comune și 3 orașe). Alte 21 de unități administrativ-teritoriale (20 de comune și un oraș) au aderat la 7 GAL-uri înființate în parteneriat cu județele limitrofe Buzău, Dâmbovița și Ilfov. Cu alte cuvinte, 85 de așezări, ceea ce reprezintă 82% din totalul UAT-urilor din Prahova, sunt cuprinse în grupuri de acțiune locală, putând astfel beneficia de acest instrument financiar, care se adaugă celorlalte măsuri din PNDR ce se adresează spațiului rural. Printre acestea se numără și GAL „Plaiurile Ramidavei“, care s-a închegat prin acțiunea și la insistențele unui localnic, Daniel Manu, expert în finanțări europene.

GAL „Plaiurile Ramidavei“ este constituit din 13 localități (12 comune și 1 oraș), grupate în nord-estul județului Prahova: Ariceștii Zeletin, Bătrâni, Bertea, Cărbunești, Cerașu, Drajna, Izvoarele, Măneciu, Posești, Șoimari, Ștefești, Teișani și Slănic. Teritoriul are o suprafață de 835,09 kmp și o populație de 53.708 de locuitori (64,31 locuitori/kmp). Plasate în zona de deal și de munte, cele 13 așezări dispun de o agricultură slab dezvoltată, bazată în principal pe zootehnie, pomicultură și apicultură. Următoarea activitate, ca pondere, este exploatarea și prelucrarea lemnului. Suprafața agricolă este de 33.684 ha, iar terenurile neagricole cuprind 49.672 ha (59,59% din suprafața GAL). Ca specificitate, se remarcă o fragmentare a suprafețelor, existând 21.301 exploatații agricole, cu o medie de 1,58 ha/ exploatație. Indicele dezvoltării umane locale variază de la 40,56, în Ariceștii Zeletin, la 69,05, în comuna Măneciu. Trei localități sunt considerate sărace, cu un IDUL mai mic sau egal cu 55, respectiv, Ariceștii Zletin, Bătrâni (50,28) și Posești (52,41). Pe lângă unele impedimente generate de amplasarea în relief accidentat, caracterizat prin frecvente alunecări de teren, zona mai are ceva limitări – dacă nu cumva, cu timpul, acestea ar putea fi transformate în avantaje – cauzate de existența a 3 situri de importanță comunitară – Lacul Bâlbâitoarea (Bătrâni – 0,03 ha), Cheile Doftanei (Bertea – 0,01 ha) și Ciucaș (Măneciu – 21 ha) – și de statutul de teritorii cu valoare naturală ridicată pe care-l au 12 din cele 13 localități ale GAL-ului.

Riscuri și oportunități de dezvoltare

Strategia de dezvoltare locală a identificat mai multe puncte slabe decât oportunități, printre care: grad redus de fertilitate a solului, infrastructură socială, de sănătate și educațională deficitară (stare tehnică a clădirilor precară, dotări insuficiente), lipsa serviciilor de intervenție în caz de urgență, lipsa spațiilor de agrement, nevalorificarea patrimoniului în scopuri turistice, îmbătrânirea populației, lipsa de adaptare a segmentului 40-60 de ani la reconversia forței de muncă, nivel scăzut de trai și șomaj ridicat, spirit antreprenorial scăzut, existența unor comunități marginalizate, cu risc de excluziune socială etc. Pesemne în această direcție, în sensul de a corecta deficiențele, ar trebui să meargă politicile administrațiilor locale, iar aici nu discutăm doar despre GAL, care reprezintă, în opinia noastră, un foarte mic segment în toată paleta de instrumente financiare avute la dispoziție (bugete locale, județene, guvernamental, fonduri europene, afaceri private). Ca oportunități ce ar trebui prima dată fructificate sunt citate: suprafața mare de pășuni și fânețe, ce ar permite dezvoltarea susținută a zootehniei, apiculturii și pomiculturii, patrimoniu natural (peisaje, situl Natura 2000, stațiunile Cheia și Slănic) și cultural (193 de elemente înscrise în lista monumentelor istorice) solid, potențial pentru dezvoltarea industriei alimentare, accesul facil la mari piețe de desfacere etc.

Primăriile au preferat să achiziționeze buldoexcavatoare

În ce sens a putut interveni GAL în procesul de dezvoltare? Cu o sumă de 1,88 milioane de euro, la care se adaugă componenta publică și/sau privată de 0,79 mil. euro, bani care au putut sau pot fi utilizați pentru proiecte în domeniul agriculturii, afaceri nonagricole și investiții publice. Și începem prima dată cu proiectele depuse de primării. Daniel Manu: „Prin planul de finanțare aprobat, pentru autoritățile publice, noi am avut o limită maximă de 50.000 de euro fără TVA/ autoritate, sumă completată cu o anumită cotă, în funcție de proiect, de către primării. Cele mai multe comune – Ariceștii Zeletin, Cărbunești, Bertea, Izvoarele, Drajna, Ceașu, Bătrâni – au optat pentru achiziționarea buldoexcavatoarelor, iar orașul Slănic – pentru un utilaj șenilat profilat în intervenții pe albia râurilor. Comunele Șoimari și Teișani au obținut finanțări pentru instalație de iluminat public cu led, în vreme ce Primăria Măneciu a preferat un proiect de construire și dotare vestiare la o bază sportivă existentă. Comuna Posești a depus un proiect, din păcate respins, dar el va fi reluat într-o sesiune următoare, de dotare a unui cămin cultural nou construit, iar Primăria Ștefești nu a venit deocamdată cu niciun dosar, motivând lipsa unui expert în fonduri europene care să întocmească documentația.“

Tinerii fermieri, neinteresați de agricultură

Dincolo, în mediul privat, se pare că lipsa spiritului antreprenorial, din păcate, mai ales în rândul tinerilor, și-a spus cuvântul: „Pe măsura adresată tinerilor fermieri am făcut eforturi aproape epuizante; au venit vreo 18 tineri, i-am luat de mână, i-am dus la firmele de consultanță, au încheiat contracte, oamenii s-au apucat de lucru și m-am trezit că solicitanții au plecat la muncă în străinătate și au lăsat baltă totul, nu i-a mai interesat. Pe de altă parte, nu sunt preocupați să dezvolte ceva durabil în comunitate, ei visează la lucruri lejere, din care să câștige mult și imediat. Acum am o nouă solicitare și nădăjduiesc să ducem un proiect la bun sfârșit pe această măsură.“ Pe dezvoltarea exploatațiilor agricole (zootehnie, pomicultură și apicultură), lucrurile merg mult mai bine: „Avem depuse docu­mentații bune, trecute de verificări, pentru 10 proiecte, dar suma rezervată ajunge doar pentru 5, deci o să facem o modificare de strategie, să transferăm aici banii de la «tânărul fermier», să utilizăm fondurile acolo unde sunt solicitări și seriozitate maximă. Cât despre activitatea non-agricolă, când am deschis măsura au fost depuse 5 proiecte de câte 40.000 de euro fără TVA fiecare, plus 12.000 de euro cota proprie de cofinanțare; 2 au fost declarate eligibile și au intrat la finanțare, unul la Cerașu – dotare cu utilaje pentru o minifabrică de prelucrare a lemnului și altul la Izvoarele – un studio fotografic pentru evenimente. Celelalte trei nu au fost aprobate din cauza unor neconcordanțe la vizita pe teren, chestiuni neimputabile solicitanților, dar e posibil ca ele să fie reluate într-o nouă sesiune de proiecte.“ Pentru activitățile sociale există un singur proiect depus de Primăria Măneciu, acceptat deja spre finanțare, pentru construirea unui centru social de zi. Una peste alta, Daniel Manu crede că va reuși, într-un final, să determine comunitățile locale să utilizeze banii existenți până la ultimul euro. Ar fi și păcat să nu se întâmple acest lucru, mai ales că majoritatea comunelor chiar au nevoie ca aerul de investiții și dezvoltare!

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.