reclama youtube lumeasatuluitv

Infuzie de aproape 6 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii publice în regiunea Sud-Vest Oltenia

Share Button

Regiunea Sud-Vest Oltenia, care coincide în mare parte cu regiunea istorică Oltenia, administrează o suprafață de 29.212 kmp, ceea ce reprezintă 12,25% din teritoriul național și plasează zona pe locul 7, ca mărime, între regiunile României. Cuprinsă între Dunăre – la sud, râul Olt – la est și Munții Carpați, la nord și vest, regiunea include, din punct de vedere administrativ, 5 județe – Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea – cu localitățile structurate în 40 orașe (dintre care 11 municipii), 408 comune și 2.070 sate. Populația numără 2.225.108 de locuitori (locul 7 între regiuni), cu o locuire predominant în mediul rural (1.156.827 de locuitori, respectiv, 52% din total). Județul cu cel mai mic procent de populație rurală este Dolj, cu 45,9%, iar cel mai mare procent, 59,2%, se înregistrează în Olt.

Ca resurse de dezvoltare, zona este favorizată de includerea sa în coridorul Rin-Dunăre, Orient-Est-mediteraneean și euroregiunea „Dunărea 21“, de fluviul Dunărea ca atare, cu o porțiune din Cazane, de cele câteva drumuri peste Carpați (Transalpina, Valea Oltului, trecătoarea Lainici din Valea Jiului, defileul Dunării), de lacurile artificiale Ostrovu Mare și Porțile de Fier, de cheile Oltului și Jiului, de munții Godeanu, Parâng, Șureanu, Cândrel, de cele 8 stațiuni balneoclimaterice (șapte funcționale), de cele trei poduri peste Dunăre de la Calafat, Porțile de Fier I și II, care asigură legătura cu Bulgaria și Serbia etc. Cu toate că are perspective mari de dezvoltare, economic, regiunea se plasează pe ultimul loc la nivel național, cu un PIB de cca 65-67 miliarde de lei (e drept, aceasta are al treilea cel mai mic număr de județe, după regiunile Vest și București-Ilfov) și pe penultimul, ca PIB pe cap de locuitor (23.870,8 lei), după regiunea Nord-Est. Cel mai dezvoltat județ este Dolj, al cărui PIB a atins, în 2018, aproape 20 de miliarde de lei, iar cel mai sărac, Mehedinți, cu un PIB de puțin peste 6 miliarde de lei.

Serviciile publice de apă, canal și gaz, foarte slabe în mediul rural

Pentru că subiectul de față se referă la mediul rural, trebuie să spunem că 61,53% din suprafața regiunii înseamnă teren agricol (42, 61% – teren arabil), cele mai întinse teritorii (32,56% din totalul regiunii) regăsindu-se în Dolj, urmat de județul Olt, care deține 24,13% din suprafața agricolă a Olteniei. Însă, din păcate, este campion la PIB, la producția agricolă și industrială, județul Dolj este cel mai puțin dezvoltat din punctul de vedere al infrastructurii de utilități, cel puțin în mediul rural. În acest clasament, poate nu întâmplător, având în vedere profilul preponderent agrar, Doljul este urmat de Olt și Mehedinți, ca procent de asigurare a infrastructurii de servicii.

Rețea de alimentare cu apă: Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2017, ultimul aflat în evidențe, cele mai multe comune care dispun de rețea de alimentare cu apă se regăsesc în Vâlcea, Olt și Dolj. Raportat însă la numărul total de localități din mediul rural care au această utilitate, procentele cele mai bune se înregistrează în Vâlcea (78,20% grad de acoperire), Gorj (73,77%) și Mehedinți (65,57%). Doljul are cel mai mic grad de acoperire a rețelei de apă, de 55,74%.

Canalizare: Sistemul de colectare și epurare a apelor uzate în localitățile sătești este cel mai bine pus la punct în județul Vâlcea, unde 34 de comune, din totalul de 78, dispun de acest serviciu, procentul fiind însă sub 45%. Județul Dolj din nou stă cel mai rău din regiune sub acest aspect, cu doar 14 comune, din 104, care au canalizare (INS, 2017).

Alimentarea cu gaze: Este serviciul cel mai slab dezvoltat în mediul rural, cu un grad de acoperire de 11,76% în regiune. Județul Mehedinți nu avea în 2017 nicio comună cu rețea de alimentare cu gaze, iar în județul Olt doar 7 localități dispuneau de această utilitate.

713 km de drumuri comunale și 112 km județene înfundate în noroaie

În profil regional, infrastructura rutieră nu diferă foarte mult față de restul țării. Poate în mediul rural sunt cam prea multe drumuri din pământ! Și, de asemenea, zona nu dispune de niciun km de autostradă, deși se vorbește cam de 12-13 ani de realizarea unei magistrale rapide între Craiova și Pitești. Lungimea totală a drumurilor publice în Oltenia este de 11.293 km, din care 2.190 km drumuri naționale și 4.650 km drumuri județene. Dacă vă spunem faptul că, în 2017, existau 112 km de drumuri județene din pământ, ar cam trebui ca instituțiile care răspund de infrastructura rutieră (consilii județene) să închidă porțile și să plece acasă. Să ne mai mirăm, în aceste condiții, că există 713 km de șosele comunale afundate în noroaie și 1.829 km cu pietriș? Județul Dolj este iar campion, cu cele mai multe drumuri comunale din pământ (286 km) sau acoperite cu pietriș (430 km)! În mod surprinzător, cel mai sărac județ al regiunii, am numit Mehedinți, are cea mai bună infrastructură rutieră în mediul rural, cu cei mai mulți kilometri de șosele modernizate (310 km) și doar 54 km de drumuri înnămolite!

Infrastructură educațională și de sănătate… fără cuvinte!

Cât despre infrastructura școlară și de sănătate, nu ne mai aventurăm să vă oferim cifre, ci ne rezumăm la a cita câteva fraze din Strategia de dezvoltare a regiunii Sud-Vest Oltenia 2014-2020:

„Discrepanțele educaționale între mediul rural și mediul urban sunt încă evidente, școala în mediul rural confruntându-se în mod special cu probleme grave: starea precară a clădirilor, lipsa cadrelor didactice în multe din zonele rurale, distanțe mari până la școală, dificultăți în a participa la formele secundare de învățământ“. Sau: „În anul 2011, Sud-Vest Oltenia se afla pe ultimul loc între regiunile țării în ceea ce privește numărul de paturi în spitale. Sistemul de ambulanță se concentrează cu precădere în zonele urbane, cu timp mediu de răspuns de 15 minute, în zonele rurale timpul de răspuns variind, în medie, între 30 și 45 de minute. (…) În regiune nu funcționează niciun sanatoriu TBC și niciun spital de categoria I. Clădirile spitalelor au o vechime între 50-100 ani (…), echipamentele care deservesc serviciile de sănătate sunt vechi și/sau au durata de funcționare depășită. Acest fapt, corelat cu infrastructura deteriorată, conduce la lipsa de eficiență generalizată a sistemului.“

5,977 miliarde de lei prin POR și PNDL

Tot ceea ce am descris mai sus duce la o concluzie majoră: în mediul rural – în general, în regiune – e nevoie de investiții masive. E nevoie de miliarde de euro din fonduri europene și miliarde de euro de la Guvernul României pentru a obține condiții civilizate de trai și dezvoltare economică. Ce s-a făcut până acum (mai bine zis ce nu prea s-a făcut) am văzut. Important este ce planuri și-au schițat autoritățile pentru viitor. Iar astăzi ne referim la două instrumente financiare, Programul Operațional Regional (fonduri europene) și Programul Național de Dezvoltare Locală II (fonduri guverna­mentale).

Până la sfârșitul lunii martie, prin POR 2014-2020, instituțiile publice din regiune au încheiat contracte pentru 125 de proiecte, în valoare totală de 2,070 miliarde de lei. Cea mai mare sumă – 1,122 miliarde de lei, 14 proiecte – a fost alocată pentru reabilitarea drumurilor județene, cu impact direct asupra mediului rural, având în vedere că șoselele respective tranzitează în jur de 80 de comune din regiune. În rest, mai puține proiecte vizează mediul rural, iar ele sunt concentrate pe infrastructura educațio­nală (15 proiecte pentru construire grădinițe, modernizare școli) și culturală (10 restaurări de clădiri monument-istoric pentru includerea lor în circuitele turistice).

Prin PNDL II, Guvernul României a alocat regiunii, pentru perioada 2017-2020, suma de 3,907 miliarde de lei (888 de proiecte). Nu sunt foarte clare criteriile de acordare a sumelor pe fiecare județ, de vreme ce, la același număr de unități administrativ-teritoriale, există o diferență de peste 170 de milioane de lei între Gorj și Mehedinți, dar noi plecăm de la premisa că intențiile au fost lipsite de… ispite politice. Dar e bine că cei mai mulți bani au plecat înspre cel mai sărac județ (Mehedinți) și apoi înspre Olt și Dolj, despre care spuneam că au cea mai slabă infrastructură de utilități în mediul rural. Proiectele vizează, în cea mai mare parte, reabilitările de drumuri, alimentarea cu apă, canalizarea, modernizarea școlilor și grădinițelor, precum și construirea de dis­pensare umane.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.