Lucerna, o cultură comodă și cu mare căutare la export!

Lucerna este cultivată pe scară largă în România. Totuși, cea mai mare parte a suprafețelor acoperite cu această plantă se regăsesc în fermele mixte. Practicarea acestei culturi se face în scopul de a hrăni animalele, a căror creștere reprezintă activitatea principală a exploatației. Există însă și ferme vegetale care fac din cultivarea lucernei o afacere în sine, nu un mijloc. Despre un astfel de exemplu povestim în cele ce urmează.

Secretul începe cu pregătirea terenului

Ferma Agronova se află în județul Olt, undeva într-o fostă baltă a Dunării. Este o fermă mare, de peste 7.000 de hectare, și dă rezultate frumoase atunci când este bine ținută în mână. „La noi e o situație mai specială, având în vedere specificul terenului. Pentru că ne aflăm în Lunca Dunării, într-o fostă baltă, dar și în sudul Olteniei, caracterizat, în general, de veri secetoase, șase luni pe an irigăm, iar alte șase luni desecăm“, povestește inginerul Sorin Stănescu. În total, 4.000 de hectare din terenul fermei sunt irigate cu rampe și pivoți.

Principalele culturi sunt cerealele păioase, rapița, porumbul, unele plante tehnice și lucerna.

Lucerna este cultivată pe o suprafață de 1.540 ha și reprezintă una dintre culturile care aduce cele mai mari satisfacții. La Agrinova se poate spune că specialiștii au făcut din cultivarea lucernei o adevărată artă, dusă spre perfecțiune.

Pentru că este o cultură care se înființează pentru câte cinci ani, pregătirii terenului i se asigură o atenție cu atât mai mare. În primul rând se face dezmiriștirea. Toamna se face o arătură adâncă, după care se discuiește. În primăvară, înainte de semănat, ba chiar și toamna, dacă se seamănă toamna, se face și o trecere cu combinatorul. După cum spune Sorin Stănescu, este fosrte important ca ultima trecere să se facă pe direcția pe care se va semăna și apoi se va lucra lucerna. Altfel vor urma numai probleme!

În jurul pivoților de irigații semănatul se face circular, iar sub rampe, liniar. Astfel se adaptează mai bine forma rândurilor de cultură la mișcarea tehnologică firească a utilajelor.

Semănat de toamnă sau de primăvară?

Și cantitatea de sămânță folosită la semănat este un secret al reușitei. Sorin Stănescu a încercat diverse variante, folosind cantități de sămânță cuprinse între 20 și 33 kg/ha. „Lucerna se reglează, oricum, singură. O cantitate mai mare de sămânță ajută la obținerea unei producții mai bune la primele două coase“, consideră el. La o cantitate de 20 kg de sămânță/ha, ceea ce cores­punde la aproximativ 1.000 semințe/m², se obține o răsărire de 700-750 plante/m². După un an rămân ceva mai mult de 200, pentru ca în anii patru și cinci să se reducă la doar 90, care este pragul de rentabilitate.

Adâncimea de semănat este și ea foarte importantă. „Trebuie să fim atenți să nu scăpăm brăzdarul. Lucerna se seamănă la suprafață, la 1-2 cm. Dacă ajunge la 4 cm, atunci planta poate să răsară, dar să nu aibă putere să iasă la suprafață, să rămână îngropată sub brazdă și să se usuce în două săptămâni“, mai spune specialistul.

Cât despre perioada de semănat, aceasta se poate alege, în toamnă, între 25 august și până la sfârșitul lunii septembrie, sau în primăvară, cât mai devreme posibil și până la sfârșitul lui martie. Fiecare dintre perioade are dezavantajele ei. Primăvara se pierd două coase. În schimb, la semănăturile de toamnă, în perioada de desprimăvărare, se instalează unele buruieni care reduc desimea plantelor de lucernă. După mai multe expe­riențe, cei de la Agrinova consideră că, totuși, e mai avantajos semănatul de primăvară.

Fără îngrășăminte nu-i nici producție!

„Lucerna este un consumator mare de substanțe nutritive. Zece tone de fân conțin 340 kg de azot, 70 kg de fosfor, 20 kg de potasiu și 20 kg de calciu. Evident că aceste substanțe nu pot să existe toate în sol!“, spune dl Stănculescu. Din acest motiv, după discuire se aplică 200 kg/ha DAP, care se încorporează cu combinatorul.

Imediat după semănat se face o irigare, cu o cantitate de 50-90 l/m², în funcție de umiditatea solului.

După răsărire, în faza de trei frunze, se face o erbicidare cu substanțe pe bază de imazamox. Astfel sunt distruse majoritatea buruienilor, inclusiv samulastra de grâu și orz. Dacă se observă o îmburuienare mai mare, în special cu mohor, atunci se aplică, în preemergență, și bentazon.

Oricum, în fiecare toamnă, târziu, după ultima coasă, se mai face o erbicidare, pentru a distruge buruienile hibernale care, altfel, în primăvară ar apărea odată cu lucerna.

Tratamentele preventive sunt cele mai eficiente!

Astfel îngrijită, cultura de lucernă oferă cinci coase în fiecare an. Productivitatea este de 12,5 tone fân cu umiditate 12% per hectar. Prima coasă se face în jur de 20 aprilie sau, în primul an, în cazul semănatului de primăvară, la 50-55 zile.

Pentru a asigura o lucernă de calitate și pentru a evita pierderile mai sunt însă două chestiuni importante de urmărit: controlul dăunătorilor și fertilizarea.

Principalii inamici ai fermierilor din Lunca Dunării sunt gândacul roșu al lucernei, gărgărița frunzelor și rădăcinilor și buburuza lucernei. Pentru combaterea lor, după fiecare coasă se face o stropire cu un piretroid, ocazie cu care se aplică și un îngrășământ foliar pe bază de aminoacizi. „Rezultatele au dovedit că o astfel de abordare, preventivă, are rezultate mai bune decât un tratament după apariția insectelor“, crede specialistul.

Cosirea se face cu două cositori Krone. După 24 de ore, lucerna este greblată și adunată în cele două remorci cu autoîncărcare.

În urma cositorilor, plantele de lucernă rămân cu o înălțime de zece cm. După ce se adună fânul cosit, se face o irigare, cu 50-60 litri, în două treceri. Pe lângă tratamentele deja enunțate, la una dintre treceri se adaugă și azot lichid.

Fân pentru Orientul Mijlociu

Lucerna cosită, cu o umiditate de aproximativ 35-40%, este transportată la fabrica amplasată la marginea fermei. Acolo este trecută printr-un tunel unde este uscată de un jet de aer încălzit la 60°C. La ieșire, umiditatea este de 12%.

Lucerna de calitatea I, adică peste 70% din producție, este presată în baloți de 700 kg, de dimensiunea unui container, și iau drumul portului Constanța. De acolo pleacă în Liban, Iordania, Dubai, Arabia Saudita și Qatar, cu vaporul.

Fânul de calitatea II și III este fie vândut ca atare, în țară sau în Bulgaria și Grecia, fie este transformat în peleți, care, la rândul lor, pleacă la export.

„Dacă mă întrebați pe mine, am să vă spun că lucerna este o cultură comodă și avantajoasă“, spune inginerul Stănculescu. „Lucerna asigură cea mai bună aprovizionare a solului cu azot. Mai bună decât soia și decât orice altă cultură premergătoare“, a încheiat domnia sa.

Alexandru GRIGORIEV