„Inflamabila“ greșeală energetică a Europei
Europa nu a reușit să acorde prioritate securității energetice și acum s-a trezit că depinde prea mult de energia rusă și plătește prețuri enorme pentru energie.
Franța se confruntă cu această problemă, renaționalizându-și cea mai mare companie de utilități pentru a asigura supraviețuirea energiei nucleare. Germania, care este probabil țara care a suferit cel mai mult din cauza problemelor securității energetice, ar putea fi nevoită în curând să-și salveze companiile de utilități, după cum se arată într-o analiză pilprice.com, preluată de financialintelligence.ro.
Franța intenționează să renaționalizeze EDF, uriașa sa companie de utilități. Acest lucru nu sună a fi mare lucru deoarece guvernul deține deja 84% din acțiunile în circulație ale EDF. Dar iată cum interpretăm această știre. Guvernul francez vrea să extindă producția nucleară în Franța și, de asemenea, dorește ca EDF să cheltuiască bani mulți pentru reabilitarea numeroaselor centrale nucleare. A făcut presiuni asupra EDF pentru a adopta aceste politici și bănuim că ar putea forța problema în calitate de acționar majoritar, potrivit oilprice.com.
Dar un consiliu de administrație, cu o responsabilitate fiduciară față de acționari și alți furnizori de capital, ar avea dificultăți să aprobe o strategie care poate părea prea riscantă sau necompetitivă din punct de vedere economic. EDF nu este, până la urmă, o divizie a Ministerului Apărării, ci mai degrabă o companie oarecum privatizată, având guvernul ca acționar principal și de control. Cel puțin aceasta este impresia pe care și-ar dori să o dea acționarilor săi. Dacă Franța vrea mai multă energie nucleară din motive geopolitice sau strategice, în ciuda aparentului său dezavantaj de costuri pe piață, nu avem nicio problemă cu această decizie. Problema noastră este legată de politica actuală, de a cere unor acționari neguvernamentali să suporte sarcinile de securitate națională și să își asume riscuri financiare care aparțin cu adevărat guvernului.
Germania, luând calea aproape opusă, a respins energia nucleară în viitorul său după accidentul de la Fukushima și, ca urmare, a devenit dependentă energetic de gazul rusesc. Un risc a fost tranzacționat cu altul, dar nu a fost precizat. Acum o lună, Germania a preluat controlul asupra Gazprom Germania, o piesă vitală a infrastructurii de gaze naturale. Acum țara se confruntă cu o altă problemă, creșterea vertiginoasă a costului gazelor naturale care rezultă din războiul din Ucraina. Germania ar putea fi nevoită să salveze Uniper, una dintre cele mai mari companii de utilități din Germania și, chiar mai rău, să le permită utilităților să transfere consumatorilor costurile mai mari cu combustibilul. Am fi curioși să vedem o analiză a economiilor cumulate pe care Germania le-a adunat în urma contractării unei furnizări „ieftine“ de gaz rusesc, spre deosebire de costurile astronomice ale situației actuale.
Companiile petroliere intenționează să semneze contracte de GNL pe termen lung începând cu 2026 (nu de prea mare ajutor acum) cu Qatar, presupusa Arabia Saudită a GNL. Probabil că o mare parte din acest nou gaz ar înlocui livrările Gazprom către Europa. Diversificarea aprovizionării reduce riscul. Dar dependența de Qatar este o decizie cu risc scăzut? Dependența de gazele naturale rusești a fost considerată cândva o decizie cu risc scăzut.
Pur și simplu, ideea noastră este că infrastructura și aprovizionarea cu energie reprezintă o componentă vitală a securității naționale. Ignorarea aspectelor de securitate ale politicii energetice pentru a economisi bani se poate transforma într-o greșeală mare și costisitoare.
(B.P.)
