Pro sau contra energiei nucleare?
Apocalipsa nu își propune niciodată să demonstreze că sfârșitul lumii poate fi mâine, spre deosebire de ceea ce ne anunță negustorii de frică care, de zeci si zeci de ani încoace, prezic Apocalipsa în mod regulat. Poate cel mai faimos anunț a fost cel al lui Al Gore care a declarat în anii 1990 că mai avem doar 10 ani de acționat și de trăit!
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, emisiile de CO2 pot fi până în 2040 mai mici decât prevăd diferitele scenarii, iar acest lucru nu se datorează acțiunilor activiștilor pentru climă, ci faptului că țările cele mai avansate trec de la folosirea cărbunelui la folosirea gazelor naturale și a energiei nucleare.
„Pune capăt paielor de plastic“ – istoria antică ne arată că, inițial, utilizarea materialelor plastice, văzută astăzi ca un defect de mediu din cauza deșeurilor gestionate, a făcut posibilă menținerea în viață a anumitor specii precum broaștele țestoase sau elefanți. Acest lucru face posibilă afirmarea următorului paradox: „odată cu aderarea la artificial se poate salva ceea ce este natural“.
Să ne amintim de cifrele alarmiste ale celui mai recent raport care afirmă că pământul ar putea pierde 40% din toți amfibienii, 30% din animalele marine, 25% dintre mamifere și 20% dintre reptile. Raportul de 1.500 de pagini anunță că aceste pierderi fără precedent reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umanității. Alături de acest raport există și cel al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii care afirmă că 6% dintre specii sunt amenințate critic, 9% sunt pe cale de dispariție și 12% sunt vulnerabile și în curând vor fi în pericol… Toate asociațiile cu activități dedicate conservării naturii se confruntă cu o problemă esențială, și anume declinul populațiilor de animale. Cu toate acestea, dacă nu există zone protejate, în special în Africa, acestea pot genera alte tipuri de probleme.
Astfel, Virunga, un film nominalizat la Oscar în 2014, denunță companiile petroliere care amenință populațiile de gorile din Congo. Pentru a afla adevărul trebuie mers la fața locului. Acolo realitatea era cu totul alta. Pericolul real pentru gorile și fauna locală nu au fost creșterea economică și exploatarea combustibililor fosili, ci sărăcia și nevoia de lemn de foc. Într-adevăr, în iulie 2008, în Parcul Virunga, o întreagă familie de gorile a fost decimată de vânători. A fost un act de răzbunare din partea mafiei locale care a dorit să-i transmită un mesaj noului director al parcului. Acesta a respectat „indicațiile“ ONG-urilor de mediu care i-au cerut să prevină extracția de cărbune din inima parcului. Cărbunele are multe avantaje în comparație cu lemnul și este preferat de populațiile locale. Rezervația Virunga a fost așadar un loc preferat al traficanților de cărbune. În anul 2010, guvernul congolez l-a numit pe Emmanuel de Merode la conducerea parcului și acesta a venit cu proiecte noi, respectiv construcția unui baraj hidrotehnic, a unei școli și a unei mici fabrici pentru obținerea de săpun din uleiul de palmier. Aceasta a fost o mare oportunitate pentru comunitatea locală, dar este departe de a elimina toate problemele din regiune.
Principala problemă cu care se confruntă populația locală o reprezintă aprovizionarea cu energie. Pentru ca localnicii să nu mai atace rezervația trebuie să se găsească alt tip de combustibil decât lemnul și/sau cărbunele. Petrolul prezent în apropierea rezervației ar putea fi o soluție, dar trebuie găsită o modalitate pentru a-l exploata în mod durabil. În ceea ce privește barajul care a fost construit, acesta este mult prea mic și nu poate furniza energie decât pentru cca 20.000 de oameni. Soluția ar fi construirea unui baraj pe râul Congo și, astfel, realizarea unei capacități de producție de 100.000 de megawați. Lecția pe care o înțelegem din Apocalipsă este că relația dintre ecologie și modul de producere al energiei nu este fundamentală.
Centralele nucleare sunt o alternativă bună la alte tipuri de infrastructură, cum ar fi barajele hidrotehnice sau centralele pe cărbune care au distrus mediul. Viziunea asupra mediului este în principal conservatoare. Energia nucleară este una dintre principalele speranțe pe termen lung pentru conservarea vieții, oferind energie la prețuri accesibile pentru populația în creștere, fără consecințe grave pentru natură.
Un alt element a intrat în joc pentru a insinua opiniei publice frica de energie. Filmul The China Syndrome, cu Jane Fonda, Michael Douglas și Jack Lemmon, a povestit istoria unei centrale nucleare al cărei nucleu se topește din cauza corupției și administrării greșite și traversează pământul pentru a ajunge… în China. În film regăsim ideea că mamele se tem pentru copiii lor. În mod ironic, la câteva zile după lansarea filmului are loc accidentul Three Miles Island. Jane Fonda și producătorul filmului vor profita de această teribilă ocazie pentru a-și accentua mesajul prin concerte rock și vor lansa apoi un poster „No Nukes“ în care vedem o ciupercă atomică. Aceasta atinge obiectivul inițial, și anume să demonstreze asemănarea dintre arme și energia nucleară.
Alarmismul care obsedează mass-media și pe politicieni nu ține cont de specificul și deci de complexitatea domeniului și mai presus de toate nu vrea să vadă că există soluții și că acestea nu pot să fie „radicale“, ci pur și simplu pot fi adaptate situației. Îmbunătățirea jurnalismului de mediu necesită mai mult curaj în a dezbate problemele fundamentale. Densitatea energetică determină impactul asupra mediului. Deci cărbunele este bun când înlocuiește lemnul și rău când înlocuiește gazul natural sau energia nucleară. Gazele naturale sunt bune când înlocuiesc cărbunele și rele când înlocuiesc uraniul. Doar energia nucleară poate alimenta civilizația noastră consumatoare de energie, reducând în același timp amprenta umanității asupra mediului. Agricultura consumatoare de energie, inclusiv acvacultura, creează oportunități pentru reducerea impactului umanității asupra mediului.
Pentru a salva gorilele (și omul) trebuie să salvezi industria nucleară… Aceasta este marea demonstrație a Apocalipsei!
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU