Crizele și alimentația

În contextul războiului din Ucraina, lumea va trece printr-o criză alimentară fără precedent, a declarat Emmanuel Macron joi, 24 martie 2022, la finalul summitului G7. Ucraina și Rusia sunt considerate „furnizorii de pâine ai Europei“, iar agricultura are dificultăți să coexiste cu bombele: se estimează că 30% din comerțul mondial cu cereale este acum blocat.

Consecințele războiului din Ucraina sunt resimțite cu mult dincolo de granițele țării. Antonio Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, a avertizat despre riscul de a vedea „un uragan de foamete“ că se dezvoltă în lume.

Rusia este sursa a 11% din producția mondială de grâu și a 22% din exporturi: este principalul exportator mondial de grâu. Dacă țara nu mai reușește să exporte din cauza războiului, pentru că terminalele portuare nu funcționează sau pentru că traficul feroviar este blocat, aceste cantități exportabile de grâu rămân pe piața internă.

În jur de 10 milioane de tone de grâu și 18 milioane de tone de porumb nu au părăsit portul Odessa, din sudul Ucrainei. Dacă adăugăm la aceasta recolta care promite să fie catastrofală în China din motive climatice, observăm o traiectorie periculoasă a pieței mondiale a cerealelor.

Această blocare a mărfurilor în Ucraina și Rusia va determina o raționalizare a cantităților la scară globală și, în consecință, o nouă creștere a prețurilor. Suntem pe o traiectorie de luptă, de lăcomie în jurul disponibilității de produse agricole materii prime. Pentru cei care pot plăti, lucrurile se vor rezolva, în cazul celorlalte state situațiile interne vor fi foarte complicate.

După cum spune Antonio Guterres, multe state sărace se pregătesc de foamete, 84% din grâul importat de Egipt provine din Rusia și Ucraina. Egiptul are puține rezerve monetare și vor plăti un preț mare pe tona de grâu. În Turcia, 63% din grâu provine din Rusia, iar 11% din Ucraina. În Tunisia, 41% din grâu provine din Ucraina… mai sunt și alte țări care vor fi afectate și care sunt deja foarte fragile, precum Yemenul sau Afganistanul.

Ar putea fi revolte ca urmare a penuriei alimentare, așa cum am văzut deja în timpul Primăverii Arabe. Va exista și imigrație legată de foamete. Acest lucru îngrijorează guvernele în așa măsură încât Statele Unite se gândesc, pentru a evita revoltele, să finanțeze direct exportatorii. Ei nu doresc ca instabilitatea actuală să fie amplificată de revoltele din aceste țări.

Poate că Antonio Guterres a fost puțin exagerat în discursul său, pentru a provoca conștientizare, dar dacă se înmulțesc episoadele de foamete ca în Yemen sau Afganistan, instabilitatea geopolitică riscă să fie nesustenabilă.

Ceea ce este paradoxal este faptul că, anul trecut, producția mondială de cereale a ajuns la 2,6 miliarde de tone. Prin urmare, nu ne aflăm într-o situație de penurie la scară globală. Dar perturbarea legată de război provoacă un comportament anticipator, țările constituind stocuri. Acest lucru creează o spirală care devine periculoasă.

Apoi, Ucraina este cel mai mare producător mondial de floarea-soarelui, 50% din floarea-soarelui de pe piața franceză provine din Ucraina, iar piețele din nordul Europei depind într-un procent foarte mare de aceste importuri. Dacă nu mai există șrot pentru a hrăni porcii și păsările există riscul unor dificultăți mari în producția europeană.

În cele din urmă, producătorii depind de disponibilitatea îngrășămintelor care depind de gazul ce vine din Rusia. Serele, adăposturile de animale și clădirile din sectorul agroalimentar funcționează cu energie sau gaz.

De ce se poartă lupte pentru Donbass? Deoarece 40% din producția de grâu ucraineană se produce în această regiune. Cedarea Donbass-ului face ca Rusia să aibă 35% din exportul mondial de grâu!!! Și acest lucru fără a uita că încălzirea globală va fi benefică pentru Rusia. Întreaga zonă de sud a Siberiei ar putea fi cultivată până în 2050, ceea ce ar reprezenta un miliard de tone de cereale obținute în plus, anual. Astfel, Rusia are toate cărțile în mână.

Din 2017, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură [ONUAA sau, mai frecvent, FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură], a arătat că insecuritatea alimentară crește de la un an la altul și că acest lucru nu se întâmplă neapărat din cauza capriciilor vremii.

FAO a evidențiat multiplicarea conflictelor în anumite regiuni ale lumii, care afectează producția agricolă, infrastructurile portuare și feroviare și care duc la exoduri rurale, în special în anumite regiuni precum Orientul Mijlociu: Irak, Siria, Yemen și în țări africane precum Nigeria, unde securitatea alimentară a scăzut cu fiecare an.

De la mijlocul anilor 1990 până la începutul anilor 2000, am trecut de la aproape un miliard la 700 de milioane de oameni subnutriți în lume. Începând cu 2017, 2018, FAO a arătat că acest număr începea din nou să crească. Anul trecut au fost 900 de milioane de oameni malnutriți. Acum, într-o situație cu riscuri mari: cu Covid-19 și războiul din Ucraina, numărul celor subnutriți a ajuns din nou la un miliard.

Crescătorii de animale, care au nevoie de cereale și proteină vegetală, suportă toată greutatea consecințelor invaziei ruse.

Va crește prețul cărnii? Acest preț va depinde de doi factori: decizia – sau nu – a guvernelor de a subvenționa crescătorii în aceste vremuri dificile, precum și decizia marilor distribuitori de a reveni – sau nu – la prețurile de achiziție.

Dacă nimeni nu face nimic, fie va fi mult mai puțină carne pe rafturi, fie va costa mai mult. La fel se întâmplă cu laptele, ouăle, uleiul, zahărul, produsele lactate etc.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU