cemrom doloflor

Stația de piroliză, invenția românilor de la Ecohornet. Cum am putea transforma în energie cele 3,5 milioane de tone de deșeuri

Share Button

Anul acesta la Agriplanta am descoperit o mașinărie interesantă. O stație de piroliză despre care inventatorul ei, Ionel Hornet, spune că este un fel de sanitar al planetei.

„Această stație de piroliză tratează termic și termo-chimic tot ce înseamnă deșeu produs de societatea de acum. Noua tehnologie constă în arderea de înaltă eficiență și ecologică, la temperaturi de incinerare de peste 1.250°C, cu emisii poluante minime a peleților fabricați din orice tip de biomasă. Integrează simultan procese ca gazeificare, combustie, incinerare, postcombustie și transfer optimizat de căldură.“

Ce pierde România

România dispune de o cantitate de biomasă care, transformată, ar putea asigura energie pentru toată țara. Este o resursă complet negestionată și nu pare să existe vreun interes în acest sens, spune Iulian Hornet. „Am fost la Ministerul Mediului și am discutat cu actualul ministru, căruia i-am vorbit despre posibilitatea de a transforma deșeurile menajere în energie. Astfel, am desființa gropile de gunoi și am face depozite de combustibil. Care a fost răspunsul ministrului? Mi-a spus să mă adresez unei comisii de la Bruxelles care se preocupă de acest subiect. Mai puțin plastic vorbind, m-a trimis la plimbare.“

Peletizate, deșeurile și reziduurile din agricultură produc 4.8 MWh/tonă, deșeurile din zootehnie – 4,6 MWh/ tonă, deșeurile din silvicultură și industriile conexe – 5,6 MWh/tonă, iar deșeurile industriale și urbane – 4,2 MWh/ tonă. Toate aceste materii prime pentru agropeleți sunt disponibile în cantități mari pe întreaga planetă, sunt rapid regenerabile și nu se provoacă dezechilibre naturale prin colectarea lor. În plus, fabricarea peleților este facilă, ecologică și nu agresează mediul înconjurător.

„Omenirea se confruntă cu câteva probleme grave. Amintesc doar trei dintre ele. Încălzirea globală care este reală, deșeurile care sufocă planeta și deșertificarea care va aduce omenirea în pragul flămânzirii și al migrației masive. Avem posibilitatea de a crea energie din biomasă și deșeuri menajere, dar legislația nu numai că nu susține aceste demersuri, dar le și îngrădește. În strategia energetică a României, care este centrală doar pe gaz, producerea de energie termică și electrică din biomasă este menționată doar cu un procent de 1% până în 2050. În momentul de față, țara noastră pierde cel puțin 200 de milioane de megawați în fiecare an prin faptul că nu exploatează biomasa.“

Eficiență maximă și fără poluare

În primul rând trebuie să stabilim ce înseamnă piroliză. Acest proces diferă de incinerare în sensul că este o reacție endotermică și are loc într-un mediu fără oxigen sau cu un nivel scăzut de oxigen. Stația de piroliză funcționează cu arzătoare pe peleți, care ridică temperatura în reactoare până la 900 de grade Celsius. Instalația poate transforma orice tip de biomasă sau deșeuri menajere (plastic, cauciuc etc.). Spre deosebire de instalații similare de pe piață, stația de piroliză concepută de Iulian Hornets are trei avantaje importante. În primul rând, în interiorul arzătoarelor temperatura sare de 1.000 de grade Celsius și astfel se evită riscul producerii dioxinelor și a furanilor, compuși chimici foarte toxici care sunt poluanți organici persistenți. Aceștia se formează la o temperatură cuprinsă între 600 și 800 grade Celsius. Cu alte cuvinte, dacă toate echipamentele de acest fel ar funcționa la o ardere de peste 900 de grade Celsius, atunci nu s-ar mai forma dioxinele și furanii.

Cracarea – procesul chimic prin care moleculele compușilor organici complecși, precum cele ale hidrocarburilor cu catenă lungă, sunt transformate în molecule mai simple, de hidrocarburi cu catene mici – deșeurilor se face în lipsa oxigenului, fapt ce asigură calitatea superioară a produselor rezultate. Cel de al treilea avantaj se referă la faptul că acest proces se face fără să fie nevoie de un sistem care să pompeze presiune în instalație. În cazul echipamentelor care folosesc acest sistem, produ­cătorul trebuie să obțină autorizații speciale pentru funcționare.

Cum funcționează stația

Stația este prevăzută cu un uscător pentru uscarea deșeurilor. După dezumificare sunt tocate și introduse progresiv în reactor vertical (o altă noutate prin care se diferențiază această instalație față de altele similare). Descărcarea se face printr-un sistem automatizat, iar timpul de descărcare este reglat în raport cu materia primă și temperatura la care se lucrează. În reactor creșterea temperaturii la gradele dorite este asigurată de un arzător pe peleți. Reglajul temperaturii pornește de la 250 de grade Celsius, temperatură la care se produce torefierea (procesul termo-chimic ce are ca rezultat creşterea densităţii energetice raportată la unitatea de masă) biomasei până la 900 de grade Celsius, temperatură la care deșeurile se transformă în gaz. Acesta poate fi filtrat și trimis către motoare pentru a produce energie electrică sau poate fi stocat într-un cazan Ecohornet. Capacitatea stației poate fi dimensionată în funcție de cerința clientului. Stația de piroliză este aproape în întregime automatizată, intervenția umană fiind minimă. Prețurile stațiilor de piroliză depind de elementele care o compun (gazeificator, uscător, tocător etc), pornesc de la 200.000-300.000 de euro și ajung până la 3 milioane de euro

Cu 300 de stații am rezolva problema deșeurilor

„Pe 1 ianuarie 2017, Ministerul Mediului a introdus taxa de 80 de lei pe tona de gunoi la groapă. Din acel moment am început să primesc foarte multe solicitări de la gestionarii de deșeuri, mai ales de la președinții de Consilii Județene care au conștientizat că prin această măsură impusă de minister începeau să piardă bani. Vreme de șase luni am purtat negocieri cu aceștia. Până pe 1 iulie 2017, când ministerul a revenit asupra deciziei și a scos această taxă. Pe urmă interesul a dispărut.“

Cel puțin interesul conaționalilor pentru că, spune dl Hornets, din afară a primit semnale pozitive. A fost deja vizitat de delegații din Panama, Guadelupa, Columbia și are convinrimele stații de piroliză românești vor pleca spre străinătate. O stație de piroliză cu o capacitate de o tonă pe oră costă cca 3 milioane de euro. Problema deșeurilor din România va rămâne însă în picioare.

„România are o cantitate de cca 3,5 milioane de tone de deșeuri. Cu 300 de stații de piroliză, această cantitate ar putea fi valorificată integral. Prin deshidratarea celor 3,5 milioane de tone de deșeuri vom avea cca 2,5 milioane de tone de deșeuri. Asta înseamnă 10 milioane de megawați termici sau electrici. Cu alte cuvinte, 25% din energia țării se poate obține doar din deșeurile menajere.“

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.