Seceta, între promisiuni și realitate
România se confruntă cu cea mai gravă secetă pedologică din ultimii ani, cele câteva ploi căzute sporadic neavând puterea să aline setea pământului, care nici la 2 m adâncime nu dă semne să conțină umezeala necesară plantelor. Potrivit specialiștilor, acest fenomen care se încadrează în tendința ultimilor ani probabil va continua. Ce este de făcut?
Cauzele secetei țin de modificările climatice, încălzirea globală, gestionarea ineficientă a resurselor de apă etc. Încă din toamnă, volumul precipitațiilor a fost mai mic, a continuat la fel în prima jumătate a lui 2022, când a ajuns la doar 30-50% din media anuală pentru acest interval, așa că nivelul pânzei freatice a scăzut, a venit arșița atmosferică și seceta s-a instalat mai devreme. Iar situația se poate rezolva doar cu luni de ploi abundente. Culturile din sudul țării și din zona Moldovei sunt afectate, în unele comune fântânile au secat, apa fiind raționalizată sau adusă de la distanțe mari.
Fermierii au solicitat guvernului declararea stării de calamitate în zonele unde peste 50% din suprafața cultivată a fost afectată. Alianța pentru Agricultură şi Cooperare, într-o scrisoare deschisă, motiva cererea: „Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare din cauza secetei pedologice severe cuprins între 40-80%. După cum bine știți, situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100%.“ Această măsură ar aduce scutiri de impozite și taxe pentru agricultori și posibilitatea de a renegocia contractele încheiate dacă nu pot furniza marfa promisă.
Ce măsuri promit guvernanții
Specialiști din ministerele Agriculturii, Mediului și al Finanțelor se vor reuni pentru a analiza efectele și impactul în agricultură al schimbărilor climatice și a stabili ce măsuri se pot lua pentru dezvoltarea sistemelor de irigații și sprijinirea fermierilor. De ajutor pare a fi proiectul privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și a infrastructurii de desecare și drenaj, care va pune la dispoziția agricultorilor 1,5 miliarde euro în următorii cinci ani și va „crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha.“
Ce ne așteaptă pe viitor
Într-un raport din 2013 se estima că 30% din suprafața țării este expusă la deșertificare, zonele afectate fiind Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei, sudul Câmpiei Române și Câmpia de Vest. Iar previziunile sunt sumbre. Conform unui raport european din 2018, „se preconizează o creștere a temperaturii cu mai mult de 2°C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului. În decursul aceleiași perioade se preconizează o scădere cu 50% sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud.“ Seceta va avea drept consecință și înmulțirea incendiilor de vegetație izbucnite spontan.
Ce se poate face pentru reducerea efectelor secetei?
- Fermierii ar trebui să se asocieze și să investească în sisteme de irigație adecvate, cu tehnologii noi, care folosesc cât mai bine apa.
- La înființarea culturii să se aleagă soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și căldură sau care pot fi recoltați înainte de perioada de secetă de la finalul verii. Unele plante exotice s-ar adapta la noile condiții climatice de la noi, de exemplu cartoful dulce a început să fie cultivat cu succes în sudul țării.
- Dacă se preconizează secetă, la plantare să se mărească distanța între răsaduri cu 10%
- Să se păstreze permeabilitatea solului prin lucrări adecvate, astfel încât la rădăcina plantei să pătrundă și cele mai mici cantități de apă
- Să se acopere suprafața dintre plante cu un strat de mulci natural (tocătură de paie, coceni și frunze, rumeguș, amestecate cu puțin pământ sau întinse în strat direct) sau artificial (folie specială) care împiedică atât evaporarea apei cu circa 75%, cât și apariția buruienilor, încălzirea excesivă a solului (prin umbrire temperatura la nivelul solului este și 12 grade Celsius, mai redusă decât pe suprafețele expuse direct la soare) și eroziunea accelerată a solului.
- Dacă nu există un sistem de irigare, în grădini să se renunțe la udatul frecvent cu apă puțină, în favoarea udărilor mai rare, dar cu cantități suficiente de apă, care favorizează dezvoltarea rădăcinilor adânci și fac plantele mai rezistente la secetă.
- Să se țină cont de prognozele și avertizările meteorologice.
- Să se fertilizeze responsabil culturile, unele substanțe favorizând și adaptarea rădăcinilor la secetă.
- Să colecteze apa de ploaie de pe acoperișuri în cât mai multe recipiente pentru a fi folosită ulterior în grădini.
- Să se combată deșertificarea prin înființarea de perdele forestiere de protecție, să stopăm defrișările ilegale, să se aplice corect tehnologiile agricole (cum ar fi rotația culturilor, mobilizarea profundă a terenului toamna etc.).
- Să se economisească apa menajeră
- Să se reducă din consumul de bunuri și să se recicleze mai mult, pentru că în producția industrială se consumă cantități uriașe de apă. Potrivit specialiștilor, în industria alimentară cele mai mari consumuri de apă/kg de produs obținut se înregistrează la carne, aproximativ 15.000 de litri. Și produsele de bază se obțin cu multă apă. De exemplu, pentru un kilogram de pâine se consumă aproximativ 1.600 l, iar pentru un litru de lapte circa 1.000 l de apă. Dar și pentru alte bunuri consumul este imens, de exemplu pentru fabricarea unui singur tricou de bumbac sunt necesari 1.000-2.500 l de apă.
Cum reduci consumul de apă acasă
Economia de apă trebuie să ne preocupe pe fiecare în parte, chiar dacă nu avem tangență cu domeniul agricol. Dacă închizi robinetul cât timp perii dinții sau te dai cu săpun la duș poți economisi zilnic minimum 10 l de apă, iar dacă instalezi la robinet aerator de apă vei reduce consumul cu peste 60%, fără să simți disconfort. Îmbăiatul în cadă necesită 200 l apă, pe când la un duș scurt de 5 minute ai nevoie de doar 50-60 l. Când folosești mașina de spălat vase sau rufe încarc-o la capacitate maximă și alege programe eco și vei economisi apă și energie. Atenție la problemele instalațiilor sanitare care duc la pierderi de apă. Un robinet care picură irosește zilnic până la 15 l de apă potabilă, iar un rezervor de toaletă defect, chiar și 40 l/zi.
Doar consumul responsabil poate asigura un viitor bun pentru generațiile viitoare și nu putem aștepta schimbarea doar din exterior, de la conducători, trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi.
Monica VIERICIU
