Analize

Care sunt cele mai importante temeri la nivel global? Recesiunea, șomajul, încă o pandemie și măsurile protecționiste

Share

  • „Recesiunea globală prelungită“, „șomajul ridicat“, „un alt focar de pandemic“ și „protecționismul“ domină lista preocupărilor pe termen scurt pentru companii, potrivit raportului World Economic Forum, COVID-19 Risks Outlook: A Preliminary Mapping and Its Implications
  • Raportul susține că nu suntem pregătiți pentru efectul negativ al riscurilor de mediu, sociale și tehnologice de anvergură.
  • Însă, o „recuperare ecologică“ și societăți mai pregătite, „coezive, inclusive și egale“ pot apărea dacă liderii acționează de acum.

Potrivit World Economic Forum (Forumul Economic Mondial), impactul economic și nemulțumirea socială vor crește în următoarele 18 luni, în situația în care liderii, organizațiile și decidenții nu vor coopera pentru a gestiona efectele pandemiei la nivel global. Pe măsură ce economiile repornesc, se creează posibilitatea de a asigura echitate și sustenabilitate pentru recuperare. Acestea sunt rezultatele raportului COVID-19 Risks Outlook: A Preliminary Mapping and Its Implications.

Raportul, realizat de World Economic Forum în parteneriat cu Marsh & McLennan Companies și Zurich Insurance Group, integrează punctele de vedere ale celor aproape 350 de seniori experți în risc cărora li s-a cerut să realizeze un top al celor mai mari preocupări în funcție de probabilitate și impactul asupra lumii și afacerilor. Scăderea economică imediată ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 domină percepțiile companiilor în materie de risc. Acestea variază de la o recesiune prelungită până la slăbirea capacității financiare a marilor economii, restricții mai ferme la circulația transfrontalieră de mărfuri și persoane și la prăbușirea piețelor emergente.

Riscuri pe termen lung

Din perspectiva legăturilor dintre riscuri, raportul atenționează asupra necesității de a acționa imediat împotriva unei avalanșe de șocuri sistemice viitoare, cum ar fi criza climatică, turbulențele geopolitice, creșterea inegalității sociale, sănătatea mentală, lacunele în managementul tehnologiei și sistemele de sănătate aflate sub presiune constantă. Aceste riscuri pe termen lung vor avea efecte grave și de anvergură pentru societate, mediu și managementul tehnologiilor avansate. Ele întăresc rezultatele publicate de Global Risks Report 2020, raport care evalua riscurile de mediu ca fiind printre primele cinci riscuri globale pentru următorul deceniu și, de asemenea, a avertizat asupra presiunii enorme asupra sistemelor de sănătate.

Această actualizare oferă o imagine preliminară a riscurilor familiare, care pot fi amplificate de criză și aduce în discuție posibilitatea apariției unor noi riscuri. Două treimi din respondenți au identificat o „recesiune globală prelungită“ ca fiind preocuparea majoră pentru afaceri. Jumătate dintre respondenți au identificat ca îngrijorări semnificative: falimentele și posibilitatea de consolidare pentru industrie, eșecul în reclădirea industriilor și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Odată cu digitalizarea accelerată a economiei pe parcursul pandemiei, atacurile cibernetice și furtul de date reprezintă, de asemenea, amenințări majore, alături de prăbușirea infrastructurii IT – după cum indică mai bine de jumătate dintre respondenți. Perturbarea geopolitică și restricțiile mai dure impuse asupra circulației persoanelor și a bunurilor se află pe lista motivelor de îngrijorare.

Provocări și oportunități

Cel de-al doilea raport, Challenges and Opportunies in the Post-COVID-19 World, se axează pe experiența și perspectivele decidenților, a oamenilor de știință și a cercetătorilor pentru a contura oportunitățile emergente de a construi o lume prosperă, echitabilă și durabilă.

„Criza a distrus vieți și resurse de trai. A declanșat o criză economică cu implicații de anvergură și a dezvăluit inadvertențele trecutului. Pe lângă gestionarea impactului imediat al pandemiei, liderii trebuie să coopereze între ei și cu toate sectoarele societății pentru a face față riscurilor emergente cunoscute și pentru a putea construi reziliența împotriva necunoscutului. Avem parte de o oportunitate unică de a folosi această criză ca mijloc de a derula lucrurile în mod diferit și pentru a construi economii mai bune, mai durabile, mai rezistente și mai cuprinzătoare“, a declarat Saadia Zahidi, Managing Director World Economic Forum.

La rândul său, Peter Giger, Group Chief Risk Officer Zurich Insurance Group, a declarat: „COVID-19 a arătat că este esențial să avem în vedere riscurile existențiale, iar schimbările climatice reprezintă unul dintre acestea. Pe măsură ce repornim economiile, schimbările în practica de lucru, în atitudinea față de călătoriile externe și interne și în consum indică noi modalități de realizare a unui viitor durabil și cu un nivel redus al poluării.

Pandemia va avea efecte de lungă durată deoarece șomajul ridicat afectează încrederea, inegalitatea și bunăstarea consumatorilor și pune sub semnul întrebării eficacitatea sistemelor de protecție socială. Presiunile semnificative atât asupra ocupării forței de muncă cât și a educației – având în vedere că peste 1,6 miliarde de elevi nu au avut parte de educație în școală în timpul pandemiei – ne confruntă cu riscul unei alte generații pierdute. Deciziile luate acum vor determina modul în care aceste riscuri sau oportunități se vor dezvolta.“

John Doyle, President & CEO, Marsh, afirmă: „Chiar și înainte de criza COVID-19 organizațiile s-au confruntat cu un peisaj de risc global extrem de complex și interconectat, de la amenințările cibernetice până la riscurile conexe lanțurilor de aprovizionare. Organizațiile vor regândi multe dintre structurile pe care se bazau anterior. Pentru a crea condițiile unei recuperări rapide și ale unui viitor rezilient, guvernele și sectorul privat trebuie să colaboreze eficient. Pe lângă investiții majore pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate, a infrastructurii și a tehnologiei, unul dintre rezultatele acestei crize trebuie să se bazeze pe faptul că societățile devin mai reziliente și capabile să reziste atât viitoarelor pandemii, cât și viitoarelor șocuri majore.“

Bogdan PANȚURU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *