Banca Mondială: România, în grupa țărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacție la pandemia Covid-19

Share

Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acțiunile întreprinse în sectorul financiar de autoritățile din 154 de țări și alte jurisdicții, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflați în dificultate („financial distress“) și a menține furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală. România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privință. În continuare, vă prezentăm studiul Băncii Mondiale analizat de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, pe opiniibnr.ro.

Documentul de lucru „Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la Covid-19 în lume“ a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorități de reglementare financiară și organizații ce stabilesc standarde internaționale ca urmare a șocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19. Autorii studiului consideră această activitate ca fiind de interes întrucât permite: (1) compararea politicilor statelor cu cele mai bune practici în domeniu, (2) evaluarea efectivității măsurilor și a posibilelor consecințe nedorite ale acestora și (3) asigurarea suportului informațional în baza căruia se vor decide politicile următoare.

Contribuțiile aduse de studiu

În viziunea autorilor, studiul aduce trei contribuții importante:

  • prezintă o nouă bază globală de date gestionată de Banca Mondială privind politicile implementate în sectorul financiar ca reacție la criza Covid-19[ii] și un cadru simplu de clasificare a acestora;
  • arată măsurile cu caracter comun luate la nivel mondial și introduce un indice simplu, la nivel de țară, care evidențiază numărul total de măsuri luate (până la data de 1 septembrie 2020);
  • explorează asocierea între caracteristicile relevante ale țării și respectiv măsurile luate și timpul de reacție.

Cadrul de clasificare a măsurilor

Studiul prezintă patru categorii de măsuri, având denumirea și conținutul descrise mai jos:

Sectorul bancar cuprinde măsuri de încurajare a fluxului de credit către economia reală prin ușurarea cerințelor de reglementare (de exemplu, stimularea utilizării rezervelor de lichiditate și de capital, abordare flexibilă în privința expunerilor neperformante și a clasificării activelor) și măsuri de asigurare de sprijin direct către debitori (de exemplu garanții publice pentru împrumuturi, reducerea ratelor de dobândă, moratorii privind plata datoriilor, încurajarea restructurării împrumuturilor). De asemenea, în această categorie sunt cuprinse măsuri de flexibilizare a cerințelor de integritate financiară și măsuri de gestiune a crizei (în principal în domeniul rezoluției și garantării depozitelor).

Lichiditate și finanțare – sunt surprinse măsurile menite să asigure condiții adecvate de finanțare și lichiditate pentru intermediarii financiari (de exemplu, injecții directe de lichiditate din partea băncilor centrale, cerințe mai scăzute pentru rezervele minime obligatorii, cumpărări de obligațiuni ale propriului stat pe piața locală de către autoritățile monetare, linii swap dolari SUA sau euro între băncile centrale).

Piețe financiare și instituții financiare nebancare – sunt cuprinse măsurile ce vizează atât buna funcționare a piețelor financiare (de exemplu interzicerea vânzării în lipsă, întrerupătoare de circuit), cât și reglementările destinate să asigure sprijin și orientare instituțiilor financiare, altele decât băncile.

Sisteme de plăți și infrastructurile piețelor financiare – sunt incluse măsurile privind buna funcționare a sistemelor de plăți, inclusiv facilitarea plăților prin cash și metode digitale. O parte din aceste ultime măsuri au fost luate pentru ușurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale către firme și populație.

Ce relevă baza de date?

Prelucrarea informațiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, țările și celelalte entități recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de așteptat, dată fiind importanța acestora în cadrul sistemelor financiare naționale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile Lichiditate și finanțare (25%), Piețe financiare și instituții financiare nonbancare (12,75%) și Sisteme de plăți (7,9%).

Pentru a facilita comparațiile internaționale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o țară. Deși indicele nu oferă informații despre mărimea și impactul răspunsului de politică, el permite într-un mod foarte simplu să se evidențieze nivelul activității aferente răspunsurilor de politică în sectorul financiar. La data de 1 septembrie 2020, media FPRAI pe ansamblul țărilor recenzate era de aproximativ 20 de măsuri. Țările HIC (cu venit înalt) și SAR (Asia de Sud) reprezintă grupurile de țări, stabilite conform metodologiei Băncii Mondiale, care au cea mai mare mediană la nivel de grup (în jur de 32 de măsuri).

Analizele întreprinse de cercetătorii Băncii Mondiale arată, printre altele, că țările cu venit ridicat (High Income Countries – HIC) s-au bazat pe măsuri aferente sectorului bancar în mai mare măsură decât țările emergente și în curs de dezvoltare (EMDE[iii]), măsurile prudențiale având ponderea cea mai ridicată. Dacă țările HIC au acționat în cadrul flexibilității permise de standardele internaționale în domeniul reglementării prudențiale, țările EMDE au relaxat mult mai mult anumite reguli de această natură (de exemplu normele privind clasificarea activelor și provizionarea împrumuturilor neperformante, ponderile de risc atașate claselor de active), ceea ce ar putea afecta sănătatea sectorului lor bancar pe termen mediu. De asemenea, măsurile de sprijin fiscal sunt mai puține în țările EMDE comparativ cu cele implementate în economiile avansate. În schimb, țările EMDE au recurs mai frecvent decât țările HIC la măsuri de asigurare a lichidității în valută.

Potrivit autorilor studiului, corelațiile simple sugerează o asociere pozitivă între indicele FPRAI și numărul relativ de cazuri Covid-19, mărimea populației și nivelul de dezvoltare economică. Corelația dintre indice și rigoarea măsurilor de lockdown „apare limitată“. Analize mai detaliate privind factorii ce determină răspunsul de politică al autorităților pentru țările EMDE sunt făcute spre finalul studiului, dar acestea reprezintă doar pași inițiali, fiind necesare investigații suplimentare pentru o mai bună înțelegere a problematicii în cauză.

Situația României

Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria țărilor HIC, are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii, după cum urmează: Sector bancar – 25; Lichiditate și finanțare – 10, Piețe financiare și instituții financiare nebancare – 7 și Sisteme de plăți – 1. Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii (Imaginea nr. 2, pagina 14 a studiului) cu albastru închis, culoare rezervată țărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privința măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte țări cu același statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franța, Rusia, China, India. Pentru iubitorii de comparații internaționale, în continuare sunt prezentate valorile indicelui FPRAI înregistrate la data de referință pentru țări selectate aflate în proximitatea geografică a țării noastre: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croația – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia – 56.


Concluzii

Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmații contrare lansate în spațiul public autohton, că guvernul, banca centrală și autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în fața crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru țara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privință de specialiștii instituției financiare internaționale.


Ion BOGDAN