Reforma Politicii Agricole Comune, 10 Puncte pentru România

„Reforma actuală a Politicii Agricole Comune, supranumită şi „reforma Cioloş“, reprezintă o schimbare fundamentală în această politică. Este pentru prima dată când se ţine cont de diversitatea agriculturilor din 27 de state europene, cu interese comune, dar cu istorii și nevoi diferite. De aceea, specificităţi româneşti precum fermele mici, agricultura în zona de munte, aspecte care ţin de structura fermelor, de gradul diferit de dezvoltare pe sectoare agricole, de nevoile de investiţii şi modernizare în mediul rural se regăsesc în pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune. Este o șansă extraordinară pentru ca România să-și dezvolte competitivitatea, calitatea și valoarea adăugată în agricultura și economia rurală“, spunea Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură și dezvoltare rurală.

Noua Politică Agricolă Comună reduce diferențele dintre subvențiile primite de agricultorii din diferitele state membre ale Uniunii.

• Statele membre în care subvenția medie la hectar este sub 90% din media Uniunii Europene vor recupera treptat o treime din această diferență, cu garanție adițională că până în 2019 subvenția minimă la hectar va fi de 75% din media UE.

• Astfel, în România subvenția la hectar plătită din bugetul UE va ajunge în 2019 la o medie de 196 de euro (față de 135 de euro în 2013).

• Această măsură implică o redistribuire a subvențiilor pentru agricultură între statele membre. Datorită suprafeţei mari de teren agricol, România va primi un buget mai mare, în total 11,7 miliarde de euro pentru plăți directe în perioada 2014-2020. Acesta va fi acompaniat de încă 8,1 miliarde euro alocați României pentru programul de dezvoltare rurală.

Mai mult, Comisia Europeană a susținut propunerea noilor state membre, inclusiv a României, de a menține sistemul de plată unică la hectar (SAPS) până în 2020. În plus, a fost acceptată și prelungirea plăților naționale directe complementare (CNDP) prin intermediul cărora fermierii pot beneficia de subvenții suplimentare de la bugetul național.

Subvențiile vor fi acordate numai fermierilor activi. Noile reglementări exclud subvenționarea de către PAC a deţinătorilor de terenuri agricole fără legătură cu activitatea agricolă.

• Există posibilitatea excluderii de la plată a celor care nu au o activitate minimă pe terenurile agricole deţinute.

• Totodată, se introduce o listă negativă obligatorie a tipurilor de companii care dețin terenuri agricole, dar sunt ineligibile pentru subvenții agricole – aeroporturi, societăți de cale ferată, cluburi de golf, companii de apă etc., cu excepția cazului în care întreprinderea în cauză poate demonstra că desfășoară cu adevărat o activitate agricolă.

Sprijin pentru o agricultură „verde“ și pentru agricultura ecologică

30% din subvenţia la hectar va fi dedicată susţinerii acestor practici agricole benefice pentru mediu.

• Cele trei măsuri de bază pentru „înverzirea“ practicilor agricole sunt: menținerea pășunilor permanente, diversificarea culturilor în fermă (un fermier trebuie să cultive în fermă cel puțin 2 culturi atunci când terenul arabil pe care îl deține depășește 10 hectare sau cel puțin 3 culturi atunci când suprafața arabilă a fermei depășește 30 hectare. Cultura principală poate acoperi cel mult 75 % din terenurile arabile, iar cele două culturi principale cel puțin 95 % din suprafața arabilă) și menținerea unor „zone de interes ecologic“ care includ, spre exemplu, în plată, perdelele de protecţie forestieră. (Cel puțin 5% din exploatație pentru ferme mai mari de 15 hectare (fără luarea în calcul a pășunilor permanente) –marginile câmpurilor, gardurile vii, arborii, perdelele forestiere, elementele de peisaj, biotopurile, zonele tampon, suprafețele împădurite. Acest procent va crește la 7% după 2018.)

• Această plată „verde“ poate fi legată și de măsuri considerate echivalente în privința beneficiilor pe care le aduc mediului şi finanţate prin programul de dezvoltare rurală.

Măsurile de mai sus nu se aplică producătorilor bio certificați, acest model de agricultură implicând deja practicarea unei agriculturi durabile, cu efecte benefice asupra mediului. Totodată, în cadrul programului de dezvoltare rurală, agricultura ecologică va beneficia de o măsură dedicată de sprijin pentru conversie şi menţinerea exploatațiilor în acest sistem.

De asemenea, cel puțin 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor fi alocate măsurilor de agromediu, susținerii agriculturii ecologice sau a unor proiecte de investiții sau măsuri de inovare favorabile mediului, precum şi zonelor defavorizate.

Sprijin pentru tinerii fermieri

• Subvenția la hectar pentru un tânăr fermier de până în 40 de ani care își începe activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Acest supliment se acordă într-o limită maximă cuprinsă între 25 și 90 hectare, care urmează să fie stabilită de fiecare stat. Măsura va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate plăților directe din fiecare stat membru.

• În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală tinerii fermieri vor putea beneficia în continuare de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 euro pentru instalarea în fermă/deschiderea unei afaceri în agricultură, formare profesională şi servicii de consultanţă.

Sprijin pentru micii fermieri

Noua PAC dă posibilitatea statelor membre de a introduce o schemă de plată fixă simplificată pentru micii fermieri.

• Orice fermier poate participa la această schemă prin care primește o subvenție anuală fixă cuprinsă între 500 și 1.250 euro, conform unor proceduri mult simplificate.

• Participanții la schema de plată pentru micii fermieri vor avea de respectat cerințe mai puțin exigente legate de ecocondiționalitate și vor fi scutiți de la aplicarea măsurilor de „înverzire“.

Totodată, prin posibilitatea aplicării unui supliment de plată pentru primele 30 ha, fermele mici și mijlocii vor putea beneficia de subvenții mai mari.

În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală, micii fermieri vor putea beneficia de programe de servicii de consiliere și de sprijin pentru dezvoltare economică și restructurare, însoțite de finanțări nerambursabile pentru investiţii de până la 15.000 de euro pe fermă.

Pentru micii fermieri care doresc însă să se retragă din activitate (din cauza vârstei sau a altor factori economici), există în programul de dezvoltare rurală o schemă de restructurare agricolă care încurajează transferul terenurilor către alţi fermieri activi, printr-o plată egală cu până la 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul schemei pentru mici fermieri. Cele două scheme formează un dispozitiv comun simplificare-restructurare.

Subprograme tematice pentru modernizare & restructurare

• În noul program de dezvoltare rurală se prevede posibilitatea ca statele membre să elaboreze programe subtematice care să răspundă nevoilor specifice de restructurare, de modernizare a unor sectoare sau regiuni.

• Tinerii agricultori, micii fermieri, zonele de munte, circuitele scurte de aprovizionare pot face obiectul unor astfel de subprograme tematice. (De exemplu, România a propus deja un program subtematic pentru reconversie/restructurare în pomicultură).

• Ratele de cofinanțare disponibile în cadrul subprogramelor pot fi mai mari.

Un nou rol pentru consultanță agricolă și cooperare

• Noua Politică Agricolă Comună promovează o agricultură bazată pe cunoaștere, sprijinind serviciile de consiliere agricolă legate de dezvoltarea economică și formarea profesională, de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, dar şi de provocările referitoare la mediu. Pentru aceasta, în programul de dezvoltare rurală au fost introduse două măsuri noi – una pentru servicii de formare, a doua pentru servicii de consultanță/extensie agricolă.

• Totodată, viitorul program de dezvoltare rurală cuprinde o nouă măsură pentru cooperare, care susține asocierea și formele de cooperare între agricultori. Aceasta prevede posibilitatea sprijinirii cooperării tehnologice, comerciale și în domeniul mediului (de exemplu proiecte-pilot, scheme de mediu comune, circuite de aprovizionare scurte și dezvoltarea piețelor locale).

Investiții în competitivitate și inovare

• În cadrul programului de dezvoltare rurală vor continua să fie susţinute măsuri pentru restructurarea și modernizarea exploatațiilor agricole.

• Inovarea şi cercetarea sunt elemente-cheie ale reformei PAC – incluzând Parteneriatul European pentru Inovare, un instrument de cooperare menit să aducă inovarea şi rezultatele cercetării la nivel de fermă. Un nou focus în cercetare vizează promovarea utilizării eficiente a resurselor, creşterea durabilă a productivităţii, creşterea valorii adăugate a produselor alimentare, dezvoltarea benefică pentru climă și durabilă a agriculturii și silviculturii. Toate acestea se vor realiza printr-o mai bună cooperare între producţie și cercetare, pentru accelerarea transferului de tehnologie către fermieri.

Întărirea poziției agricultorilor în cadrul lanțului alimentar

Noua Politică Agricolă Comună vine cu un set de măsuri specifice pentru încurajarea înființării/dezvoltării organizațiilor profesionale și interprofesionale cu caracter economic, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită, cereale) se vor institui norme adaptate pentru situaţii specifice în materie de dreptul concurenței. Organizațiile profesionale vor putea încheia contracte de vânzare în numele propriilor membri, asigurând astfel o poziție de negociere mai bună.

Grupurile cu caracter economic vor beneficia în continuare de sprijin în cadrul programului de dezvoltare rurală.

În plus, vor fi puse în aplicare noi instrumente de gestionare a crizelor specifice agriculturii:

• Comisia va putea autoriza temporar organizaţiile de producători să gestioneze cantitățile introduse pe piață.

• Crearea unei rezerve financiare de criză (însoțită de o clauză de urgență generalizată).

În cadrul programului de dezvoltare rurală va putea fi finanțat un set de instrumente pentru gestionarea riscurilor – fondurile de asigurare și mutuale – pentru asigurarea culturilor, pentru asigurarea împotriva fenomenelor meteorologice și pentru asigurarea împotriva bolilor animalelor (disponibile în prezent în temeiul articolului 68, în cadrul primului pilon) – inclusiv opțiunea de stabilizare a veniturilor în caz de scădere bruscă a acestora din cauza fluctuaţiilor de preţ pe piaţă, care ar permite o despăgubire de până la 70% din pierderi dintr-un fond mutual dacă venitul scade cu 30%.

Sprijin pentru zone rurale și sectoare agricole aflate în dificultate

Pentru zonele defavorizate sau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, România are posibilitatea de a acorda o plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar național pentru plățile directe.

• O nouă delimitare a zonelor defavorizate, pe baza a opt criterii biofizice, va intra în vigoare până în 2018. Totodată, statele membre își păstrează flexibilitatea de a defini, în plus, până la 10% din suprafața lor agricolă ca zone defavorizate specifice.

• Această plată suplimentară este opțională și nu afectează posibilitatea de a beneficia de un sprijin finan­ciar pentru zonele cu constrângeri naturale/defavorizate în cadrul dezvoltării rurale. De exemplu, în cadrul programului de dezvoltare rurală, sprijinul pentru zonele montane poate ajunge până la 450 euro/ha.

Pentru sectoare agricole confruntate cu dificultăți, România are opţiunea de a acorda un ajutor financiar suplimentar sub forma de plăţi directe cuplate, adică legate de producţie. Până la 13% din bugetul alocat plăţilor directe poate fi folosit pentru astfel de măsuri, plus un buget specific de 2% din plăţile directe pentru culturile proteaginoase şi leguminoase, pentru reducerea dependenței UE de importurile din acest domeniu.

Investiții pentru dezvoltarea economiei rurale

Modernizarea spațiului rural românesc va beneficia în continuare de sprijin prin politicile agricole comune în cadrul programului de dezvoltare rurală.

• Vor exista finanțări pentru servicii de bază și reînnoirea satelor, însoțite de investiții în infrastructură

• Se va pune un accent mai mare pe abordarea de tip LEADER în pregătirea strategiilor de dezvoltare locală, pe o promovare a flexibilității privind sursele de finanțare la nivel local pe baza cooperării rural-urban

• Vor exista finanțări nerambursabile pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și de întreprinderi mici cu activități neagricole în mediul rural.

• Vor exista măsuri dedicate pentru susţinerea investiţiilor în ferme mici, produselor tradiţionale, organizării producătorilor.