Agricultura performantă, fără industrie procesatoare, cu şomaj şi sărăcie

Agricultura nu ar trebui să aibă o pondere mare în PIB, acesta fiind un indicator de slăbiciune economică, riscurile fiind mari pentru economie în astfel de cazuri. Mai mult, agricultura performantă contribuie la reducerea dramatică a locurilor de muncă în mediul rural dacă nu este încurajată simultan industria procesatoare.

Din păcate, dezvoltarea industriei conexe care să aducă valoare adăugată nu este o prioritate nici în noul PNDR 2014-2020, susţin reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS).

„Dacă agricultura are o pondere mare în PIB înseamnă că nu merg celelalte sectoare care ar trebui să producă valoare adăugată. Uitaţi-vă la SUA, Germania, Olanda, uitaţi-vă ce procent mic din PIB are agricultura aici. Agricultura este ramura cu cea mai mare nesiguranţă, care poate influenţa semnificativ economia pentru că este legată de condiţiile atmosferice, indiferent cât de performantă ar fi. Nimeni nu poate lupta cu grindina sau seceta. Nici irigaţiile nu sunt elementul fundamental. Este o problemă pe care au abordat-o unii pentru că dă bine. Nu irigăm anual mai mult de 100.000-150.000 de hectare, chiar dacă se anunţă 800.000“, a declarat Valeriu Tabără, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS).

Baciu, LAPAR: „Agricultura, pondere mare în PIB pentru că lipseşte industria“

La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susţine că de vină pentru ponderea mare a agriculturii în PIB nu este performanţa ridicată în agricultură, ci falimentarea industriei româneşti.

„Cât priveşte contribuţia la PIB, este adevărat că în Occident agricultura are o pondere mică, însă acolo industria este superperformantă şi aduce mulţi bani. Acolo agricultura n-are o contribuţie prea mare. Dar, la noi, industria lipseşte cu desăvârşire. Uitaţi-vă la o ţară nu foarte dezvoltată precum Brazilia, unde agricultura acoperă 14% din PIB. Noi nu avem cu ce să înlocuim agricultura pentru că aportul celorlalte sectoare este foarte mic. Germania produce o combină la fiecare şapte minute şi un tractor la trei minute. Nu ne putem compara cu ei“, a arătat Baciu.

Tabără: „Agricultura performantă nu creează locuri de muncă“

Nu numai că agricultura performantă, fără o industrie pe măsură, creează riscuri semnificative pentru economie, dar poate crea şi mari dezechilibre sociale.

„Agricultura performantă nu creează locuri de muncă. Industria procesatoare creează. Agricultura nu trebuie să aibă un procent mare în PIB. Un tractor mare scoate din circuit circa 4-5 tractoare mici. Unde mai pui că poate fi închiriat şi la alte ferme care nu mai au nevoie, astfel, de tractoare mici“, a spus Tabără.

Pe de altă parte, preşedintele LAPAR susţine că, deşi este nevoie de mai puţine utilaje şi, implicit, de mai puţini oameni pentru producţia efectivă, o recoltă mai bună presupune o logistică mai dezvoltată, astfel încât există un anumit echilibru în ceea ce priveşte forţa de muncă.

„Este adevărat că acolo unde este agricultură performantă fermierul are un tractor performant, dar şi nişte mijloace de transport pe lângă el. Dacă ai producţie mare trebuie să ai şi cu ce să o cari. Dacă ai o producţie performantă, atunci faci nu ştiu câte tratamente, fertilizări, deci ai o dezvoltare şi în amonte. Aşadar, raportul se păstrează“, consideră preşedintele LAPAR.

Baciu consideră că o producţie superioară presupune mai mulţi bani la buget, din care pot fi plătite apoi ajutoare sociale.

„Este adevărat că scade numărul locurilor de muncă dacă ai o agricultură performantă, dar, în urma productivităţii mai mari şi a încasărilor mai mari la buget, statul îşi poate permite să le dea ajutor social. Nu-i lasă fără câştig chiar dacă nu lucrează“, a punctat preşedintele LAPAR.

Noul PNDR nu are o măsură specifică pentru industria prelucrătoare

Soluţia este simplă, crede ex-ministrul Tabără – dezvoltarea unei industrii procesatoare puternice, care să producă valoare adăugată, deziderat îndepărtat, însă.

„Ar trebui create locuri de muncă atât în aval, la furnizorii de input-uri, cât şi în amonte, la procesatori. Din păcate, nici în noul PNDR nu se rezolvă problema asta. Trebuia să se acorde o importanţă mai mare procesării, partea de prelucrare să fie cea mai importantă. Nu a fost rău că s-a investit în activitatea de producţie, că s-a început cu producţia pentru că, de exemplu, grâul se exportă doar sub formă de boabe. La oleaginoase, în schimb, exportăm seminţe şi ulei brut“, a conchis vicepreşedintele ASAS.

Şi preşedintele LAPAR îşi exprimă regretul că nici în noul PNDR nu există o măsură dedicată industriei prelucrătoare.

„Discuţia asta am tot avut-o pe noul PNDR, dar cei de acolo sunt foarte încăpăţânaţi. Trebuia introdusă o măsură specifică doar pe dezvoltarea producţiei agricole, pe procesare carne, cereale, legume-fructe. De exemplu, noi folosim morile doar pentru a măcina pentru noi. Ar trebui ca acestea să-şi extindă activitatea, să vândă afară paste făinoase“, a arătat Baciu.

Recent, un alt preşedinte de confederaţie agricolă, Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC, susţinea că în zonele unde sunt comasate mari exploataţii agricole populaţia locală suferă cel mai tare din cauza sărăciei deoarece, astfel, a fost privată de singurul mijloc de venit.

„Aceşti samsari, pe lângă faptul că au depopulat aceste sate, au sărăcit zonele respective, pentru că au devenit mari latifundiari. Dacă vă veţi uita pe o hartă a sărăciei în România, făcută chiar de ASAS, veţi vedea că unde sunt mari conglomerări de terenuri, mari firme deţinătoare de suprafeţe de teren, şi sărăcia populaţiei din zonă este cea mai acută din România“, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC.

Marius ŞERBAN