România, în drum spre deșert?
Acum este mai evident ca niciodată că ceva se întâmplă cu vremea și la noi. Dacă înainte credeam că problema încălzirii globale e a „altora“, acum a fost nevoie de o furtună deosebit de violentă – ca cea din vestul țării – pentru a conștientiza și noi problema. De peste 10 ani climatologii atrag atenția că este o chestiune de timp ca o parte a României, în special zona de sud-vest, să se deșertifice și că există toate șansele ca această parte a Europei să-și transforme clima într-una subtropicală. Dacă la nivel mondial 2016 a fost declarat cel mai călduros an de când se fac măsurători, se pare că anul 2017 va prelua șefia acestui clasament. Iar schimbarea vremii atrage după sine și alte probleme…
Crește nivelul Mării Negre
Climatologii spun că România se confruntă deja cu o creştere a nivelului Mării Negre, care este dată de creşterea debitului Dunării din cauza tăierii masive a copacilor din zonele pe care fluviul le străbate pe teritoriul ţării noastre. În plus, tendinţele pentru iarnă, primăvără şi vară arată că în următorii ani vom avea parte de mai multe zile în care temperaturile depăşesc normalul perioadei, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în prezent. Potrivit ultimului studiu climatologic, sunt șanse ca România să-și schimbe clima dintr-una temperat-continentală într-una subtropicală în următoarele decenii, avertizează specialiștii care au analizat evoluțiile vremii din macroregiunea Dunării. Astfel, potrivit studiului SeeRisk, tot sudul Europei va fi afectat de această tendința climatică, dar riscurile sunt mai mari pentru România, unde se vorbește despre reducerea resurselor de apă, aridizarea solului pe suprafețe însemnate și stresul termic. Episoadele de vreme extremă – valuri de căldură din ce în ce mai intense în Europa, secetă periodică în Africa, inundații din ce în ce mai devastoare pe insule vor fi mult mai frecvente din cauza încălzirii climatice, iar diferențele regionale se vor accentua, potrivit raportului.
Va fi tot mai cald…
Studiul SeeRisk arată că schimbarea climei determină deja o creştere a frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură, mai ales în sudul Europei şi, implicit, şi în România, iar impactul acestor episoade cu temperaturi foarte ridicate va continua să se amplifice în deceniile următoare. Potrivit celor mai pesimiste scenarii, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit, avertizează rezumatul raportului, obținut de presa internațională. „Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent și/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menținere a activităților de subzistentă. (…) În unele cazuri, emigrarea va deveni permanență și va putea introduce noi presiuni în noile zone de primire, pentru regiuni ca atolii“, arată studiul. Cert este un lucru: potrivit a mii de studii făcute în ultimii ani, shimbarea climatică va crește frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a furtunilor și secetei. Dar, amintește raportul, vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire și de capacitatea de a acționa decât de evenimentele naturale extreme în sine.
Bogdan PANȚURU