Produsele ecologice românești, prea puţine în hipermarketuri

Share Button

fructe-legume-ecoFructele și legumele românești provenite din agricultura ecologică sunt ca și inexistente pe rafturile marilor rețele de retail. La lapte, în schimb, există un singur brand certificat ecologic, în timp ce la ouă circa 10% din vânzări reprezintă ouă ecologice, potrivit studiului „Retailer Scorecard“, publicat în noiembrie 2014 de WWF România.

Chiar dacă ponderea mărfurilor românești în magazine a crescut, în general, anul trecut față de 2013, când vine vorba de produse ecologice rezultatele sunt mai degrabă modeste. În 2014, de exemplu, niciuna dintre cele 11 companii participante la studiu nu comercializa fructe și legume autohtone provenite din agricultura ecologică. Trebuie remarcat totuși că la fructele și legumele fără certificare provenite din România rezultatele sunt puțin mai bune față de anul anterior. Dacă în 2013, 52,57% din cate­gorie erau din România, în 2014 circa 55% erau legume și fructe de sezon românești.

Pe de altă parte, la laptele dulce comercializat, produsele provenite din România reprezentau anul trecut peste 55%, iar dintre acestea doar 7,8% erau produse cu certificare ecologică. În continuare, însă, un singur brand era prezent în categoria lapte românesc certificat ecologic pe rafturile magazinelor.

Situația pare să fie ceva mai bună la ouă, care provin în proporție de 99,5% din România, doar 9,8% fiind certificate ecologic. Comparativ cu 2013, trebuie remarcată creșterea în ceea ce privește ouăle provenite din țară, de la 94% la 99,5%. Ouăle reprezintă singura categorie analizată care a obținut rezultate atât de bune – în termeni de preferință pentru produse locale (românești) și certificare ecologică, arată realizatorii raportului.

La studiul „Retailer Scorecard“ au participat cele mai mari companii de pe piața de retail (lanțuri de magazine en-gros și en-detail) din România, conform cifrei de afaceri. Astfel, au fost incluși în eșantion primii 11 retaileri: Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market (Rewe), Profi, Selgros.

Pentru culegerea datelor din teren, WWF a selectat două dintre cele mai mari magazine din București ale rețelei.

O piață dezorganizată

Absența produselor ecologice din hipermarketuri nu înseamnă că nu există cerere, ci mai degrabă este vorba de o piață dezorganizată, spune Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă (ARAD). Situația este cu atât mai dificilă cu cât, în ultimii ani, au dispărut o parte din magazinele specializate în desfacerea produselor ecologice, dar și din micii producători de legume, care lucrau oricum suprafețe reduse și care, nefiind organizați, nu au reușit să reziste pe piață.

Și nici nu este de mirare, în condițiile în care agricultura ecologică nu a beneficiat de un sprijin susținut din partea statului. Singurul sprijin de care au beneficiat agricultorii a fost ajutorul de minimis acordat pentru conversie și acela însă aproape de zero. În condițiile în care numărul firmelor care au intrat în sistem s-a mărit în ultimii ani, ajutorul s-a redus până la câțiva euro pe hectar, susține Toncea. Agricultorii speră ca sprijinul să fie cu mult mai consistent prin noul Program Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura ecologică urmând să beneficieze de o sumă de 200 de milioane de euro, după cum au anunțat oficialii de la Ministerul Agriculturii.

Cererea cea mai mare este însă la ouă, un sector în care au fost realizate investiții importante, unele chiar cu bani europeni, a mai precizat Toncea.

Asocierea înseamnă putere

Absența produselor autohtone din marile lanțuri internaționale este determinată, în primul rând, de faptul că producătorii români nu sunt asociați și nu dispun de cooperative puternice să-i ajute să-și facă loc pe piață, afirmă și Alin Buzescu, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România (CATAR). Acesta adaugă că, din păcate, nici statul român nu încurajează producția locală, iar măsurile luate de acesta par mai degrabă să încurajeze importurile. Buzescu dă drept exemplu situația din sectorul laptelui, unde în ultimii ani au dispărut numeroase centre de colectare, care preluau producția din câteva mii de gospodării țărănești din județe precum Argeș, Vâlcea sau Prahova. Reprezentantul CATAR speră, însă, ca situația să se schimbe odată cu intrarea în vigoare a noului PNDR, astfel încât micii fermieri să aibă acces la surse de finanțare.

România are o suprafață de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru producție și alte 500.000 de pajiști, fiind înregistrați în sistem un număr de 15.000 de operatori la finele anului 2013. Țara noastră exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate. Marea surpriză pentru 2015 este însă faptul că în proiectul de buget pe acest an a fost propusă scăderea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. Valoarea vânzărilor de produse ecologice pe piața locală este estimată la circa 150 milioane de euro.

Marius ŞERBAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *