„Mercurialul“ piețelor din România, cartofii din Constanța, preț dublu față de Târgoviște

Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității recent un studiu despre prețurile din piețele agroalimentare din România. Iar diferențele sunt foarte mari… De exemplu, în Bacău ouăle costă de trei ori mai mult decât în Arad, iar în Constanța cartofii costă dublu față de Târgovişte. În continuare, să vedem care sunt aceste prețuri și, mai ales, de ce există aceste diferențe.

10 produse de bază

Potrivit unei analize a preţurilor publicată de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile din pieţele agroalimentare românești au diferenţe importante, de la un judeţ la altul. Astfel, raportul prezintă preţurile medii practicate în pieţele agro-alimentare din Bucureşti şi din capitalele de judeţ pentru zece produse de bază: cartofi, fasole, ceapă, usturoi, morcovi, mere, lapte, brânză de oaie, ouă şi miere. Dar să vedem cifrele. Pentru cartofi, în ianuarie cele mai mari preţuri erau înregistrate în oraşele Constanţa (2,25 lei/kg), Iaşi (2 lei/kg) şi Oradea (1,95 lei/kg), în timp ce cele mai mici preţuri erau în pieţele din Târgovişte (1,08 lei/kg), Buzău (1,11 lei/kg) şi Focşani (1,23 lei/kg). Preţurile cele mai mari pentru un kilogram de fasole erau, în ianuarie, în pieţele din Sibiu (13,33 lei), Alba Iulia (12,75 lei) şi Zalău (12 lei), în timp ce cele mai mici preţuri erau la Slatina (7,75 lei), Iaşi (7,88 lei) şi Miercurea Ciuc (8 lei). Pentru ceapă, un kilogram costa cel mai mult în pieţele din Timişoara (3,20 lei), Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, Oradea, Piteşti şi Zalău (toate cu 3 lei), iar cel mai puţin în Botoşani, Buzău, Slatina şi Vaslui (toate cu 1,50 lei). Pentru acest produs, cele mai mari preţuri erau în ianuarie în Timişoara (23,50 lei/kg), Alba Iulia, Cluj-Napoca, Focşani, Galaţi, Miercurea Ciuc şi Zalău (20 lei/kg), iar cele mai mici preţuri – în Craiova (8,25 lei/kg), Botoşani (11 lei/kg) şi Vaslui (12 lei/kg). În cazul morcovilor, preţurile pentru un kilogram variau de la 4 lei în pieţele din Sfântu Gheorghe şi 3,50 lei în pieţele din Cluj-Napoca şi Oradea până la 1,50 lei la Vaslui, 1,68 lei la Brăila şi 1,75 lei la Buzău şi Piatra-Neamţ. Pentru un kilogram de mere, cel mai mult plăteau în ianuarie consumatorii din Constanţa (4,60 lei), Arad (3,69 lei) şi Timişoara (3,53 lei), în timp ce preţurile cele mai mici erau în pieţele din Vaslui (1,66 lei), Slatina (1,79 lei) şi Zalău (2 lei).

Cu laptele și mierea, aceeași poveste

Litrul de lapte era vândut cel mai scump în pieţele din Craiova (3,50 lei), Galaţi (3,33 lei) şi Râmnicu Vâlcea (3,25 lei) şi cel mai ieftin în Baia Mare (2 lei) şi Arad (2,25 lei). Pentru Bucureşti nu au fost recenzate preţuri pentru lapte în pieţe în ianuarie. În cazul brânzei din lapte de oaie, preţurile cele mai mari erau în Piteşti (26,75 lei/kg) şi Târgovişte (25,75 lei/kg), iar cele mai mici – în Târgu Jiu (15 lei/kg), Piatra-Neamţ (16 lei/kg) şi Iaşi (16,50 lei/kg). Ouăle se vindeau cel mai scump, în ianuarie, în pieţele din Bacău (1,43 lei/unitate), Suceava (1,38 lei) şi Botoşani (1,25 lei). La polul opus, un ou costa 0,50 lei în Arad şi Slatina şi 0,54 lei în Călăraşi. Un kilogram de miere de albine costa cel mai mult în Timişoara (35,67 lei), Bistriţa (35 lei) şi Ploieşti (33,33 lei) şi cel mai puţin în Arad (16,75 lei), Alexandria (22 lei) şi Craiova (23,13 lei).

De unde aceste diferențe?

Răspunsul e simplu… Polonia și intermediarii. Produsele din partea de nord a României sunt cu preponderență importate din Polonia. Din motive de cerere de piață dar și de costuri de transport, importatorii preferă să aducă marfă și să o plaseze în orașele din nord iar, pe măsură ce mărfurile ajung spre sud, acestea se împuținează, dar se și scumpesc. Totodată, un rol important în stabilirea preţurilor din pieţe revine intermediarilor şi distribuitorilor, care speculează de fiecare dată în favoarea lor. Adică, dacă avem un kilogram de cartofi care pleacă de la producător cu 60 de bani, la prima mână, va ajunge pe tarabe la 1,20 lei iar, pe măsură ce marfa se tot „rostogolește“ prin mâinile diferiților intermediari, acesteia i se aplică scumpiri succesive în funcție de numărul lor… În plus, creșterea ofertei pe piața internă a fost influențată puternic de creșterea importurilor de produse de slabă calitate și la prețuri mici. Corelate, bineînțeles, cu veniturile mici ale consumatorilor. În ceea ce privește accesul pe piață, este deja bine-cunoscut faptul că, descurajați de importuri, producătorii români nu vin cu suficiente produse către piețe. Drept urmare, aici ajung mai ușor produsele importate.

Coșul de produse cel mai ieftin, în Arad

În cazul unui coş de produse pentru o familie, care să cuprindă 8 kg de cartofi, 1 kg de fasole, 1kg de ceapă, 0,5 kg de usturoi, 2 kg de morcovi, 4 kg de mere, 15 l de lapte, 1 kg de brânză de oaie, 80 de ouă şi 1 kg de miere, cel mai mult ar plăti, dacă s-ar aproviziona exclusiv din pieţe, locuitorii din Suceava (242 lei) şi cel mai puţin cei din Arad (156 lei).

„Din păcate, după 2007 – momentul aderării României la UE, cultura cartofului se duce în picaj, se prăbușește. Și asta pentru că am intrat în competiție directă cu marii producători din Vest care au un nivel de dotare tehnică net superior, care au acces la finanțare foarte ieftină și care, datorită strategiilor bine gândite la nivel de stat, pur și simplu ne strivesc. Vă dau exemplul Poloniei… Polonezii au ajuns până acolo încât în ultimii ani, statul a ajuns să plătească transportul mărfii pentru export. Problema e că acești cartofi care vin acum din Polonia nu sunt o marfă care ar fi acceptată pe piața din vestul UE, pentru că nu respectă anumite standarde… Iar dacă înainte de 2007 se făceau controale fitosanitare la graniță, acum nu mai există niciun control. Dar, chiar dacă s-ar face controale acum, ar fi doar la transporturi mari efectuate cu tirul. Acum cartofii vin din Polonia via Ungaria unde transferă marfa din tiruri în dubițe și trec granița. Și vând cartofii cu 30 de bani kg…“

Romuls Oprea, prim-vicepreședinte Federației Naționale Cartoful din România (FNCR)

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 18-19