Imaginea României, prejudiciată!

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare poate, dar nu vrea să susțină proiectele internaționale de cercetare

Un pas înainte, trei înapoi. Un joc periculos pe care România se pare că îl agreează conștient, chiar și cu riscul prejudicierii imaginii sale. Cea mai recentă situație de acest fel se referă la participarea într-o competiție internațională dedicată cercetării. Cu „binecuvântarea“ Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, echipa condusă de Dan Vodnar, prorectorul USAMV Cluj-Napoca, a participat și a câștigat proiectul internațional Longlife. Euforia succesului s-a terminat rapid când a venit vorba de finanțarea acestuia. Deși ANCSI și-a asumat această misiune, entuziasmul instituției a dispărut subit, așa că și-a retras „binecuvântarea“ și a dat o explicație halucinantă pentru refuzul de a susține cu bani proiectul. „Putem, dar nu suntem obligați.“ Bulversați de motivația ANCSI și cu imaginea șifonată în fața partenerilor internaționali, cercetătorii caută soluții ca proiectul să fie totuși finalizat. Da! Un exemplu elocvent că suntem profesioniști. În a ne da cu stângu’-n dreptu’!

România, excepția de la regulă

– Dle Vodnar, în 2015 ați câștigat un proiect internațional denumit Longlife. Despre ce este vorba?

– Acest proiect are ca scop principal îmbunătățirea calității vieții consumatorilor prin dezvoltarea unor prototipuri de produse alimentare vizând industria cărnii, laptelui și panificației, produse calitativ îmbunătățite, destinate persoanelor care suferă de diferite afecțiuni. Spre exemplu, persoanelor cu diabet sau celor în vârstă, care au probleme de masticație și de glutiție, copiilor care, de asemenea, au nevoie de produse naturale, cât mai puțin procesate. Așadar, acest proiect vine în sprijinul populației și totodată, indirect, susține economia țării prin reducerea costurilor sistemului de sănătate, acționând pozitiv asupra acestor afecțiuni. În decembrie 2015 proiectul internațional LONGLIFE a fost declarat câștigător.

– Ce a presupus competiția pentru câștigarea acestui proiect?

– În primul rând, acordul din partea Autorității Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare de a fi eligibili pentru a face parte din acest consortium. Apoi, bineînțeles, a urmat scrierea proiectului, unde fiecare partener a contribuit prin expertiză proprie la completarea și consolidarea acestuia. În final, proiectul a fost evaluat la nivel internațional de o serie de evaluatori străini, experți în domeniul alimentar, ca apoi să fie declarat câștigător. Parteneri în acest proiect ne sunt Irlanda (coordonatorul), Olanda, Polonia, Noua Zeelandă și Italia. Practic, proiectul a început în martie 2016 pentru toți partenerii. Doar România a făcut excepție, pentru că nu a semnat până acum contractul financiar cu ANCSI pentru a intra în posesia banilor și a începe munca de cercetare efectivă, care se va derula pe o perioadă de 36 de luni.

O motivație… bulversantă

– Despre ce sumă de finanțare este vorba?

– Vorbim despre 300.000 de euro. Este suma pe care România trebuie să o cofinanțeze, la fel ca și celelalte țări membre implicate în proiect. Acești bani vor fi folosiți pentru achiziționarea unui echipament unic în România; este vorba de un digestor uman, care mimează perfect traseul hranei din cavitatea bucală și până în intestin.

– Finanțarea nu a fost realizată. Ce motive a invocat Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare pentru această situație?

– ANCSI-ul ne-a promis în nenumărate rânduri că va urma semnarea contractului de finanțare. Dar momentul acesta a fost amânat de la o lună la alta. A fost foarte confuz pentru noi, fiindcă nu înțelegeam sau nu găseam nicio explicație a acestei întârzieri. În luna decembrie 2016 am trimis ANCSI-ului o scrisoare în care ceream un răspuns urgent cu referire la semnarea contractului financiar. Am primit și răspunsul oficial din partea lor, tot printr-o comunicare scrisă, în care ni se spunea că, în acel acord bilateral, România a menționat că „poate“ să finanțeze în cazul în care vreun proiect e declarat câștigător, însă nu e obligată. Această motivație ne-a bulversat total, fiind nejustificată în esență. Niciun partener străin nu va înțelege vreodată această lipsă de bani fără explicații și clar nu va mai colabora cu noi pe viitor. E dezamăgitor cum imaginea univer­sității și a mea personală de cercetător sunt știrbite din cauza, probabil, a unei greșeli de procedură internă a ANCSI-ului.

Lider, dar degeaba

– Ce mesaj transmite România prin acest refuz de a susține cercetarea?

– Cu siguranță nu un mesaj de încurajare la adresa cercetătorilor români. Prin această acțiune, imaginea României este prejudiciată la nivel de cercetare. Mai mult, România în planul național de cercetare are ca obiectiv strategic susținerea cercetărilor transfrontaliere și depunerea de proiecte în cadrul competițiilor Orizont 2020. Ei bine, în momentul în care România nu susține proiectele internaționale, obiectivul H2020 este autoanulat.

– Ce se va întâmpla cu proiectul?

– Proiectul, după cum spuneam, a început pentru toți partenerii, care desigur realizează activitățile de cercetare conform planului, în vederea obținerii prototipurilor, însă probabil nu se va putea finaliza deoarece România este lider al ultimului pachet de lucru, unde practic are loc validarea acestor prototipuri de produse. La începutul lunii martie, am fost anunțați că s-ar putea ca acest proiect să primească până la urmă finanțare. Însă nu se știe când sau dacă acest lucru se va concretiza.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 16-17