Aprobarea Planului Național de Acțiune pentru Agricultura Ecologică 2016-2020

Agricultura ecologică din România a înregistrat în ultimii ani un ritm de creștere de 23% pe an. Dacă în anul 2010 existau 3.155 de operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, ajungând la 26.000 din anul 2012. Dar, din cauza resurselor financiare limitate pentru certificare, numărul acestora a scăzut până la 14.500 la finele lui 2014.

Ajutor minim de 500 de euro

În acest context, reprezentanții sectorului bio solicită Executivului aprobarea de urgență a Planului Național de Acțiune pentru Agricultura Ecologică 2016-2020 și acordarea unui ajutor minim fermierilor deținători de pajiști în zona de agromediu. Astfel, în vederea opririi declinului sectorului de agricultură ecologică, ajutorul ar consta într-o sumă în valoare de 500 euro pentru ferma de cel mult 10 hectare. Asociația Bio România și Federația Națională de Agricultură Ecologică (FNAE) au organizat recent o conferință dedicată identificării unor soluții în vederea opririi acestui declin și atingerii unei ținte propuse de IFOAM-EU ca până în 2020 media agriculturii ecologice la nivelul Uniunii Europene să fie de 15%. Cu această ocazie, reprezentanții sectorului bio au cerut ca programul de achiziții verzi să cuprindă distinct obligativitatea achizițiilor de alimente pe un „lanț alimentar scurt“, din care minimum 50% să provină din segmentul produselor alimentare de calitate, conform Regulamentului UE 1151/2012, respectiv alimente certificate în sistem ecologic, tradițional, montan, local sau etic. De asemenea, se dorește promovarea conceptului de Agricultură Ecologică în unitățile școlare, printr-un program național denumit „Ferma Agro-Pedagogică“, prin intermediul unei curricule școlare specifice. „Acest program național trebuie elaborat în comun de Ministerul Educației Naționale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului și Ministerul de Interne“, se menționează într-un document al celor două asociații.

O altă paradigmă

Totodată, reprezentanții sectorului de agricultură ecologică solicită depășirea paradigmei naționale de țară exportatoare de materie agricolă brută și importatoare de alimente, pentru aceasta fiind necesară crearea unui „lanț alimentar valoric de calitate“, prin procesarea materiilor prime ecologice românești. Nu în ultimul rând, aceștia solicită eliminarea birocrației din procedurile de înregistrare în agricultura ecologică prin modificarea OM 1253 în sensul înregistrării operatorilor, o singură dată, după modelul țărilor europene cu tradiție în agricultura ecologică și elaborarea unui ghid de bune practici pentru absorbția fondurilor europene destinate agriculturii ecologice, dedicat funcționarilor APIA și AFIR. Ghidul trebuie elaborat de MADR, împreună cu reprezentanții bio. Mai mult, cele două asociații consideră că este nevoie de crearea unei instituții specializate în agricultura ecologică care să funcționeze pe principiul Parteneriatului Public Privat, constituită din reprezentanții sectorului bio și ai autorităților statului cu atribuții în domeniu, argumentând că acest mecanism funcționează foarte eficient în Franța – Agence BIO.

Noi reglementări în agricultura eco

Potrivit MADR, comercianții cu amănuntul care vând produse ecologice ambalate și etichetate direct consumatorului sau utilizatorului final se exonerează de la înregistrarea în sistemul de agricultură ecologică, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. (16) și alin. (17) din Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Nu beneficiază de această exonerare acei comercianți cu amănuntul care produc, procesează sau depozitează altfel decât prin menținerea unei legături cu punctul de vânzare sau care importă produse ecologice ori au subcontractat activitățile menționate anterior către o parte terță. Pentru a beneficia de prevederile alin. (16), operatorii depun la DAJ/EM „Declarația pe propria răspundere pentru exonerarea unor comercianți de la înregistrarea în sistemul de agricultură ecologică.“

Să nu fie rost de confuzii…

„Agricultură ecologică“, termen protejat și atribuit de UE României pentru definirea acestui sistem de agricultură, este similar cu termenii ,,agricultură organică“ sau „agricultură biologică“ utilizați în alte state membre, se arată într-un document al MADR. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole și alimentare proaspete și autentice, prin procese create să respecte natura și sistemele acesteia. În etapa de producție la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere, hormonilor, antibioticelor. În etapa de procesare a alimentelor se restricționează folosirea aditivilor, a substanțelor complementare și a substanțelor chimice de sinteză folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuție majoră la dezvoltarea durabilă, la creșterea activităților economice cu o importantă valoare adăugată și la sporirea interesului pentru spațiul rural.

România deține la ora actuală o suprafață de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru producție și alte 500.000 de hectare cu pajiști. Dar, peste 80% din ceea ce se obține în sector pleacă la export, în special materie primă și doar cantități foarte mici de produse procesate.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness Nr. 11, 1-15 iunie 2016, paginile 14-15