Analize tardive, consumatori în pericol. Pe cine controlează statul și cu ce folos

Share Button

Adesea, mulți dintre necunoscători se întreabă: „Ce-o mai fi și Autoritatea asta Fitosanitară?

N-avem destul APIA, ANIF, AFIR, ANSVSA, ANZR și alte a-uri?“ Tocmai pentru a-i lămuri, am stat de vorbă cu doamna Neda Bănățeanu (foto), coordonatorul Oficiului Județean Fitosanitar Ialomița. Am rugat-o să ne vorbească despre activitatea cotidiană a unui inspector al ANF.

În toată țara, doar două laboratoare!

„Pe mine, în calitate de coordonator al Oficiului Județean Fitosanitar Ialomița, mă preocupă în primul rând activitatea Oficiului. Dar aceasta este doar o mică parte. După aceea îmi încep munca alături de ceilalți colegi. Activitatea noastră curentă presupune: un program de monitorizare a calității produselor pentru protecția plantelor, prin prelevare de produse, de probe de legume, fructe, cereale pentru determinarea reziduurilor de pesticide; chiar săptămâna trecută am avut o alertă pe salată la un magazin din județ. Prelevările se fac doar din produsele care se pun pe piață și doar din cele obținute din producția autohtonă, nu și din cele pentru consum propriu. Am prelevat probe și, într-adevăr, laboratorul a confirmat depășirea LMA (limitei maxime admise) la anumite substanțe. Am aplicat măsurile legale, respectiv amendă, dar n-am avut ce să mai retragem de pe piață, pentru că răspunsul de la laborator a venit după două săptămâni. Între timp se vânduse toată cantitatea. Mi-aș dori să avem măcar la trei județe un laborator pentru detectarea nivelului reziduurilor de pesticide, astfel încât să putem ști ce mâncăm. Acum există doar două laboratoare în toată țara: unul la București și altul la Tg. Mureș, evident total insuficiente.

Mi-aș mai dori ca producătorii să respecte dozele, produsele, să utilizeze numai produse omologate pentru fiecare cultură, pentru fiecare dăunător, să respecte timpii de pauză.

Prea puțini inspectori

După atâția ani de activitate cred că am început să mergem pe drumul bun. Chiar ieri am primit adresa prin care ni se transmite că avem obligația de a identifica serele și solariile unde se cultivă tomate în cadrul programului „Tomate românești“ și de a preleva probe pentru determinarea nivelului reziduurilor de pesticide, care trebuie să corespundă normelor europene. Îmi doream de mult să se întâmple asta, să putem ști ce mâncăm. Avem în Ialomița sere și, trebuie să spun, roșiile de acolo au alt gust decât cele care vin de-afară. Există roșii pe care, dacă le tai, sunt verzi în interior, ca merele. E clar că acestea sunt coapte forțat. Pe de altă parte, este posibil ca substanțele folosite pentru a înroși forțat tomatele să nici nu apară la analiză, pentru că laboratorul caută reziduurile de pesticide.

Revenind la fișa postului nostru: în afară de programele de monitorizare, avem inspecțiile pentru eliberarea autorizațiilor pentru cele trei activități – comercializarea produselor de protecție a plantelor, activitatea de prestări servicii în domeniul produselor de protecție a plantelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor clasificate drept toxice și foarte toxice. Apoi, organizăm examinarea specialiștilor care doresc să obțină un certificat de atestare profesională, ținerea evidenței acestora, eliberarea de autorizații. Avem, în această perioadă, controalele neonicotinoidelor. Aceasta este partea care ne interesează în mod deosebit și de care ne lovim an de an. Nu în sensul că nu s-ar respecta tot ce este stabilit și este transmis către fermieri. Dar noi suntem un număr insignifiant de inspectori – patru am rămas – și cu acest efectiv funcționăm din 2013. Mi-aș dori măcar încă pe-atâția! Avem un județ mare și greu. Cu neonicotinoidele a fost mai greu în primul an; acum oamenii sunt informați, știu despre ce-i vorba, transmit declarațiile, după aceea în vegetație utilizează produse omologate, își țin evidența. Într-un cuvânt, s-au aliniat la toate cerințele impuse de legislația în vigoare.

„De toate și cât de multe documente“

În august 2016 au fost retrase 13 produse ca denumire comercială, nu glyphosatul, în sine, ca substanță activă. Comercianții au avut șase luni ca să comercializeze cele 13 produse, iar utilizatorii alte 12 luni ca să le folosească. Deci acum ne aflăm în perioada în care cei care le mai dețin trebuie să le folosească. Noi monitorizăm și acest aspect, respectiv ca aceste produse să nu mai existe la distribuitori, în fitofarmacii, etc. E unul dintre punctele care se urmăresc la orice control: dacă nu mai există produsele care s-au retras și dacă se respectă termenele.

Avem un program de instruiri pe zone. Am vrea să cuprindem tot județul. Mi-am propus să ajung la câte o Primărie și acolo să chem oameni interesați – și normal toți ar trebui să vină, pentru că toți iau subvenție de la APIA – și toți ar trebui să știe cum să-și țină evidența produselor de protecție a plantelor pe care le aplică și pe care le utilizează. Există un registru tip care se ține pe o perioadă de trei ani care este în conformitate cu Regulamentul European 1107/2009. Asta înseamnă să cunoaștem traseul produselor. În momentul în care ai o alertă pentru reziduurile de pesticide pe legume, fructe sau cereale, știi unde să cauți! Este foarte important să se respecte timpul de pauză, care este indicat pe fiecare produs. Nu azi am stropit, mâine scoatem produsul pe piață!

Apoi, în viața de inspector, urmează și alte activități: de toate și cât de multe documente. Cerințele sunt uriașe. Facem față pentru că suntem tineri în prag de pensie. Mai am șase ani și șase luni. Dar problema mea este cine rămâne în locul nostru, pe cine pregătim? Sunt interesați tinerii care au terminat o facultate să vină pe salariul pe care îl avem?

Lucrez de 32 de ani, din care ultimii 24 doar în activitatea de protecție a plantelor. Chiar mi-a plăcut și îmi place ceea ce fac, dar mă depășesc deja activitățile administrative.

Prognoză da, oameni ba

Situații deosebite nu prea înregistrăm. Săptămâna trecută a fost un caz mai special, în care a trebuit să aplicăm sancțiuni administrative pentru că s-au făcut aplicări aeriene ale substanțelor de protecție a plantelor. În general nu avem confruntări cu fermierii, pentru că lucrând împreună de atâția ani, ne cunoaștem, noi îi îndrumăm, ei respectă regulile.

Cea mai mare problemă este, cum am spus, numărul de oameni. La prognoză, de pildă, nu mai avem pe nimeni ș-atunci tot noi o facem și pe asta. Este o activitate importantă. În momentul în care ai emis un buletin de avertizare trebuie să fii atent, să mergi să depistezi dăunătorul, să consulți baza de date, ca să nu recomanzi produse neomologate, ci doar pe cele omologate pentru cultură/boală/dăunător. Și, revenind la acea instruire pe care aș vrea să o fac, aș vrea ca toți să știe să acceseze baza de date PESTEXPERT. Înainte de a cumpăra, oamenii să se uite acolo și să aleagă doar produsele omologate pentru ceea ce le trebuie și să învețe să își țină evidențele.

În anul acesta, frigul a produs unele întârzieri la culturi. Dar cea mai mare problemă este atacul tanymecus. Pot spune că acest dăunător este aici, în Ialomița, la el acasă. Săptămâna trecută am văzut un atac pe o cultură de orz! Anul acesta, comportamentul acestui dăunător a fost atipic. În mod normal, nu ar trebui să atace când e frig și plouă. Primăvara aceasta însă a mâncat pe ploaie.“

A consemnat Alexandru GRIGORIEV

Revista Agrobusiness nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 8-9

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *